Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fenomenul "bacha posh' este la ordinea zilei in Afganistan. De rusine ca nu au un mostenitor, familiile afgane aleg sa isi imbrace, ultima fetita nascuta, in baietel. New York Times a realizat un amplu reportaj despre un fenomen raspandit in Afganistan, despre care insa nimeni nu vrea sa vorbeasca. Mirarea jurnalistilor americani a fost cu atat mai mare cu cat prima persoana, care a recunosc ca este adepta a traditiei bacha posh a fost o persoana publica, Azita Rafaat, una dintre cele 68 de femei din Parlamentul afgan.
Mehran Rafaat este o fetita vesela, de doar 6 ani, plina de viata, careia ii place sa fie in centrul atentiei. Azita isi iubeste toate cele trei fete la fel de mult. Dimineata insa, in timp ce surioarele ei mai mari se imbraca in hainele traditionale purtate de tinerele afgane, Mehran se imbraca in hainele purtate de baieti. Tunsa scurt, nimeni nu ar banui ca, de fapt, Mehran este o fetita. Rudele familiei Rafaat nu o numesc pe Mehran nici fetita, nici baietel, ii spun doar "bacha posh', care, in traducere din Dari, inseamna "imbracat ca un baiat'. Indiferent de etnie, patura sociala, educatie, razboaie, guverne sau zona geografica, fenomenul 'basha posh' a reusit sa supravietuiasca timp de mai multe secole in Afganistan. Motivele sunt multiple: nevoi economice, presiune din partea societatii de a avea un mostenitor in familia, sau doar din superstitie. Un bacha posh are dreptul la educatie, la sansa de a lucra in afara casei si a de a-si escorta surioarele pe strada. Cat de mult va afecta psihic viata copilului aceasta schimbare nu pare sa intereseze pe nimeni.
"Nu astept sa ma intelegeti'
Azita Rafaat vorbeste deschis despre alegerea ei. "In lumea afgana, oamenii mai putin educati au impresia ca femeile pot stabili dinainte de nastere sexul copilului. Astfel, daca nastem fetite suntem condamnate de societate. Sunt constienta ca nu este ceva normal pentru lumea din vest. Stiu ca e greu sa intelegeti de ce o mama ii face un asemenea lucru fetitei sale, dar multe lucruri ce se intampla in Afganistan sunt inimaginabile pentru societatea moderna', spune Azita Rafaat. Desi vorbeste sase limbi si este una dintre femeile apreciate in Afganistan, Azita nu poate sa intoarca spatele la traditii. "Cand mi s-au nascut gemenele, in 1999, am simtit ca am clacat. Am nascut inainte de termen, Benafsha nu respira, Beheshta era inconstienta. Soacra mea a inceput sa planga. Mi-am dat seama ca nu era ingrijorata de soarta celor doua, in momentul in care m-a intrebat, de ce in familia asta se nasc doar fete. Medicii au reusit sa le salveze pe ambele', isi aminteste Azita
A fost obligata sa se marite cu varul ei
Azita Rafaat a crescut in Kabul si a fost printre premiante la scoala, fapt ce i-a permis sa viseze ca va ajunge medic. Sperantele ei au fost naruite in momentul in care tatal ei a obligat-o sa se insoare cu varul ei primar. "Urma sa devin a doua sotie a lui. A trebuit sa imi accept destinul. M-am maritat cu un taran care nu stie sa citeasca. M-am mutat la sat, intr-o casa unde nu curge apa potabila si nu avem curent, langa o soacra care urma sa imi faca viata un infern', rememoreaza Azita. Prima nevasta a noului ei sot nascuse deja doua fete, iar toata familia isi punea sperante in Azita ca va aduce pe lume primul baiat. "Dupa ce s-au nascut gemenele, familia a inceput sa puna presiune sa mai incerc inca o data. Asa a venit pe lume Mehran. M-am gandit la moarte, dar in nici un caz sa ma despart de sotul meu. Daca faceam asta, imi pierdeam copiii si erau decazuti din drepturi. Sunt o luptatoare si nu am renuntat. Primul pas spre normalitate a fost sa il conving pe sotul meu sa ne mutam din casa soacrei. Am intrat in politica. Am obtinut o functie de parlamentar si am ajuns sa castig 2000 de dolari pe luna. Sotul meu este casnic', glumeste Azita.
Desi devenise o femeie prospera, sotul ei nu a renuntat la gandul de a avea un baiat si o obliga sa mai incerce inca o data. "Riscam sa imi pierd locul in parlament. Presiunea era in crestere. Alegatorii mei veneau la noi si isi exprimau condoleantele cand auzeau ca nu avem un baiat. Sotul ma ameninta ca isi ia o a treia nevasta. Nu am avut de ales. Am intrebat-o pe Mehran daca vrea sa se imbrace in baiat si sa faca toate lucrurile permise doar baietilor: sa joace fotbal, cricket, sa se plimbe cu bicicleta. Mi-a raspuns ca este de acord. Dupa-amiaza, tatal ei a dus-o la un frizer, care i-a dat un aspect de baiat. Din a doua dimineata am inceput sa o imbracam ca pe un baiat. Atunci am decis sa ii schimbam si numele din Manush, tipic feminin, in Mehran, unul masculin", spune Azita
Prima zi de scoala in pantaloni si fara codite nu a provocat o reactie majora din partea colegelor. Unii o numeau Manoush, altii Mehran. Cand se prezenta in fata oamenilor noi, fetita alegea numele Mehran si spunea ca este un baiat. Dupa-amiaza, fata alegea sa doarma la scoala tot in camera fetelor. Dupa aproape un an, secretul a fost deconspirat de directoarea scolii, care, in timp ce o ajuta sa se imbrace, a constatat ca nu are de a face cu un baiat. "A fost o surpriza. Am chemat parintii la scoala si am cerut explicatii. Cand mi-au spus ca au doar fete in familie, am inteles si nu am facut un caz din aceasta intamplare", spune directoarea.
Tatal si-a gasit linistea sufleteasca
Sotul Azitei Rafaat a renuntat la ideea de a-si lua o a treia nevasta si recunoaste ca a fost o decizie inteleapta. "Intre timp, rudele noastre au aflat ca Mehran este o fetita. Pentru mine ajunge simplul fapt ca, atunci cand vine un strain in casa noastra, o pot prezenta pe Mehran, drept baiatul meu, si toata lumea e multumita. Se uita la ea si nu au cum sa isi dea seama ca nu e un baiat. Lumea nu mai comenteaza si eu mi-am gasit linistea. Ca baiat, o simt pe Mehran mult mai apropiata de mine decat inainte. Pot spune ca sunt fericit", subliniaza sotul Azitei.
Azita Rafaat spune ca decizia nu i-a venit asa din senin. "Va marturisesc ca am fost si eu timp de 4 ani un baiat. Parintii au vrut sa ii ajut in magazinul nostru. Eram atletica, inalta si cand mi-au prezentat avantajele de a fi baiat, am acceptat pe loc. Ziua mergeam la scoala de fete, iar seara imi puneam pantalonii si sapca de baseball si lucram in magazin. Cand a trebuit sa revin la viata de femeie si la restrictiile ei, am fost frustrata si suparata, dar am acceptat si ma gandesc cu placere la vremea cand eram baiat. Mehran a invatat repede sa se poarte ca un baiat, atat prin comportament, cat si prin limbaj. Nu ne-am decis inca la ziua cand va reveni la viata de fata. Mai asteptam vreo 4-5 ani. Incet, incet o sa ii explic eu cum sta treaba. Pe mine anii cat a, fost baiat m-au calit in viata si mi-au dat energia de care aveam nevoie pentru a reusi in ceea ce mi-am propus. Sper ca asa se va intampla si cu Mehran', a incheiat Azita Rafaat.
