Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o ceremonie solemnă în parlamentul indonezian, cu muzică şi sute de invitaţi, Prabowo a jurat cu Coranul în faţă şi a devenit al optulea preşedinte al Republicii Indonezia, în naţiunea cu cea mai mare populaţie musulmană din lume.
"Jur că voi îndeplini atribuţiile de preşedinte al Republicii Indonezia cât mai bine şi mai corect posibil, că voi respecta Constituţia şi că voi aplica toate legile şi reglementările cât mai strict posibil", a spus Prabowo în faţa parlamentului naţional, potrivit AFP.
În ceea ce priveşte politica externă, Prabowo s-a angajat să se înscrie în strategia de nealiniere dragă Indoneziei, promiţând totodată că va fi mai îndrăzneţ.
De altfel, de la victoria sa electorală, Prabowo şi-a asumat un rol mai proeminent, participând la forumuri politice internaţionale sau efectuând peste 20 de vizite de lucru, între care în China, Japonia, Australia şi Rusia.
Odată cu depunerea jurământului, fostul militar moşteneşte cea mai mare economie din Asia de Sud-Est şi cele mai mari rezerve de nichel din lume. El preia cârma unei ţări de 280 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ jumătate au sub 30 de ani.
Măsurile de securitate au fost sporite la Jakarta pentru ceremonia de inaugurare, cu aproximativ 100.000 de poliţişti şi militari mobilizaţi. Traficul a fost restricţionat în centrul capitalei. Zeci de mii de indonezieni erau aşteptaţi de-a lungul traseului pentru a-l saluta pe al optulea lider al ţării care a devenit independentă în 1945, după secole de dominaţie olandeză.
Printre oficiali internaţionali care au participat la eveniment s-au numărat, printre mulţi alţii, vicepreşedintele chinez Han Zheng, ministrul de externe britanic David Lammy şi ambasadoarea SUA în Indonezia, Linda Thomas-Greenfield.
Drumul către putere
Prabowo, un militar controversat acuzat de crime împotriva civililor în campaniile pe care le-a condus în Timorul de Est şi Papua, ajunge la 73 de ani, vârstă pe care a făcut-o joi, în cea mai înaltă funcţie din ţară la a treia încercare, el eşuând la alegerile din 2014 şi 2019.
În cele două încercări ale sale anterioare, Prabowo s-a confruntat cu popularul preşedinte Joko Widodo, care prin lege nu putea candida pentru un al treilea mandat. În acele ocazii, Prabowo a denunţat fără dovezi o fraudă electorală şi a spus că nu va recunoaşte rezultatele votului.
Cu toate acestea, într-o întorsătură neaşteptată, Widodo şi-a numit rivalul ministru al apărării în 2019, o decizie care a reprezentat un pas către reconciliere şi a oferit o mai mare vizibilitate candidatului învins.
Înainte de alegerile din acest an, într-o decizie controversată, Curtea Constituţională a adoptat o reformă semnificativă a legilor electorale care i-a deschis uşa fiului cel mare al lui Widodo, Gibran Rakabuming Raka, care a făcut tandem cu Prabowo la scrutinul din februarie 2024.
Gibran, în vârstă de 37 de ani, nu putea candida în principiu pentru funcţia de vicepreşedinte, deoarece legea impunea o limită de vârstă de 40 de ani, dar justiţia indoneziană a decis că se poate renunţa la cerinţele de vârstă dacă candidatul are experienţă politică, precum Gibran, care era primar al oraşului Solo.
Alianţa dintre Prabowo şi fiul lui Widodo s-a dovedit a fi un succes, cei doi obţinând peste 58% din voturi la alegerile din 14 februarie, evitând astfel organizarea unui al doilea tur de scrutin.
În declaraţii pentru EFE, analistul politic Kevin O'Rourke a descris pactul dintre Widodo şi Prabowo drept o "alianţă din interes reciproc", deşi se aşteaptă ca noul preşedinte să facă "schimbări semnificative" în liniile politice şi în cabinet faţă de predecesorul său.
Metamorfoza lui Prabowo
În timpul campaniei electorale, Prabowo a suferit o metamorfoză, renunţând la atitudinea de bărbat dur şi la retorica naţionalistă, dansând în videoclipuri pe Tiktok - cu scopul de a atrage electoratul tânăr - şi a arătat o latură pe care unii au descris-o ca fiind de "bunic iubitor".
Printre promisiunile pe care Prabowo le-a făcut înainte de a deveni preşedinte s-a numărat deschiderea ţării către investiţii private, în special în ceea ce priveşte materiile prime. El s-a angajat totodată să acţioneze pentru o accelerare a economiei indoneziene, cea mai mare din Asia de Sud-Est şi a şaisprezecea din lume, astfel încât aceasta să crească cu 8% .
Un alt aspect va fi campania de a face Indonezia autosuficientă în producţia de produse de bază, precum şi de reducere a dependenţei ţării de importurile de combustibil.
Totuşi, Prabowo nu a pus de tot în cui haina populistă, el declarând că, în calitate de şef al statului, se va asigura că 83 de milioane de şcolari şi femei însărcinate vor primi mese gratuite, un proiect oneros, estimat la 28 de miliarde de dolari, care a stârnit îngrijorări în rândul experţilor cu privire la faptul dacă noul guvern se va abate de la gestionarea fiscală prudentă a predecesorului său, scrie EFE.
"De asemenea, trebuie analizat impactul său asupra luptei împotriva sărăciei. Pe hârtie, desigur că primirea unei mese nutritive va fi de mare ajutor, dar acest program nu ar trebui să erodeze alte măsuri sociale", a declarat pentru EFE profesorul Krisna Gupta, de la Centrul Indonezian de Studii Politice.
Cine este Probawo Subianto
Metamorfoza fostului militar, care anterior îşi manifestase din plin caracterul autoritar şi era predispus acceselor de furie, a fost radicală în campania electorală, în care a încercat să pară cât mai uman.
O imagine care contrastează cu aceea a generalului acuzat că a participat la masacre şi la alte abuzuri ale drepturilor omului împotriva civililor din Timorul de Est şi Papua şi cu răpirea activiştilor în perioada petrecută în Armată, din care a fost expulzat pentru nesupunere în 1998.
Un comitet militar a demonstrat că Prabowo a fost implicat în sechestrarea unor activişti prodemocraţie în 1997 şi 1998, în lunile agitate dinaintea căderii dictatorului Suharto.
Fostul general nu a fost niciodată judecat, dar acuzaţiile aduse la adresa sa au făcut ca timp de câţiva ani să i se interzică intrarea în Statele Unite ale Americii.
Prabowo s-a născut la 17 octombrie 1951 la Jakarta într-o familie bogată şi influentă, tatăl său fiind un economist eminent, iar bunicul său bancher.
A avut o carieră fulminantă în armată, devenind comandant al corpului de elită Korpassus (din decembrie 1995 şi până în martie 1998) şi al forţelor speciale (din martie până în mai 1998), şi s-a înrudit cu Suharto când s-a căsătorit cu fiica acestuia, Titiek, de care s-a separat ulterior.
Cu toate acestea, din cauza istoricului său controversat, care include incitarea la ură împotriva minorităţii chineze, a fost nevoit să plece în exil pentru mai bine de un an în Iordania, unde şi-a sporit averea făcând afaceri.
Cu interese în industria hârtiei şi extracţia de materii prime precum cărbunele, petrolul şi resursele naturale, Prabowo a acumulat o avere uriaşă, în timp ce fratele său, Hashim, este unul dintre cei mai bogaţi bărbaţi din ţara-arhipelag cu 17.000 de insule.
Ulterior, Prabowo s-a întors în Indonezia şi a intrat în politică cu un discurs populist împotriva elitelor, ceea ce contrazice propriul său trecut şi statut, remarcă EFE.
A ajuns să se alieze cu mişcarea islamistă pentru alegerile prezidenţiale din 2014 şi 2019, în care l-a confruntat dur pe Widodo şi a promovat proteste susţinând că a existat fraudă electorală, dar, într-o întorsătură neaşteptată, Widodo l-a numit ministru al apărării în al doilea mandat al său.
Sprijinul tacit al popularului Widodo, care părăseşte preşedinţia cu un rating de aprobare de 75% - conform unui sondaj de la începutul lunii - a fost unul dintre elementele cheie care l-au ajutat pe Prabowo să facă în sfârşit saltul către putere şi să câştige la urne.
O alianţă reciproc avantajoasă care i-a permis în cele din urmă lui Prabowo să-şi satisfacă dorinţa de putere, iar lui Widodo să plaseze un pilon important pentru a-şi crea dinastia politică.
Citește pe Antena3.ro
