Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaţionale din 2015, a relatat Mediafax citând MAE român. Cheltuielile vor fi suportate de SUA, iar primele consultări vor avea loc în martie, a precizat Ministerul.
În România nu vor fi amplasate radare, acestea vor fi găzduite de alte state, nu vor fi instalate rachete de interceptare pe nave româneşti sau străine în Marea Neagră, iar rachetele interceptoare vor fi amplasate exclusiv pe uscat, a mai precizat MAE.
În cazul în care ar fi fost amplasate pe nave americane în Marea Neagră, demersul ar fi fost unul dificil, deoarece tranzitul prin strâmtorile acestei mări şi staţionarea navelor militare ale statelor neriverane sunt supuse prevederilor Convenţiei de la Montreux.
Săptămâna trecută România a acceptat, la invitaţia Washingtonului de a participa la sistemul american de apărare, să găzduiască interceptoare terestre de rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. MAE a adăugat că amplasarea interceptoarelor "va fi discutată în cursul lunilor viitoare, guvernele român şi american urmând să coopereze strâns pentru a stabili locurile cele mai potrivite".
CHELTUIELILE, SUPORTATE DE SUA
România nu va trebui să cumpere nici rachete interceptoare SM-3 şi nici nu va plăti pentru instalarea sau amenajarea locaţiei acestora pe teritoriul ţării. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cheltuielile pentru implementarea sistemului antirachetă vor fi suportate de Statele Unite. "România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale", explică MAE.
PATRU FAZE
Proiectul pentru realizarea scutului antirachetă al SUA cuprinde patru faze, România fiind implicată doar în faza a doua şi doar terestru. În prima fază, prevăzută pentru anul 2011, se vor desfăşura sistemele de apărare antirachetă existente în prezent şi cu o capacitate dovedită, inclusiv Aegis Weapon System maritim, interceptoarele SM-3 bloc IA şi senzori, precum sistemul transportabil de supraveghere radar AN/TPY-2.
Faza a doua prevede, pentru anul 2015, desfăşurarea unei variante îmbunătăţite de interceptoare SM-3 bloc 1B, atât în configuraţie terestră, cât şi maritimă, a unor senzori performanţi, scopul fiind extinderea zonei apărate împotriva unor eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune.
În faza a treia, pentru anul 2018, va avea loc desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2A, o variantă în prezent în curs de dezvoltare. Aceasta va permite contracararea ameninăţrilor cu rachete cu rază scurtă, medie şi a rachetelor intermediare.
Faza a patra, prevăzută pentru anul 2020, prevede desfăşurarea unor interceptoare avansate de tip SM-3 Bloc 2B. Aceasta va ameliora capacitatea de a contracara atacuri cu rachetă cu rază medie şi intermediară, dar şi o potenţială ameninţare la adresa SUA cu un atac cu rachetă intercontinentală.
Sistemul SM-3 a fost testat cu succes de 8 ori începând din 2007.
CONSULTĂRI ÎN MARTIE
Consultări asupra proiectului de desfăşurare în România a unor interceptoare de rachete balistice vor avea loc "probabil" în luna martie, a indicat Ministerul român de Externe. "Consultări cu partea americană vor avea loc probabil în a doua jumătate a lunii martie, când Statele Unite vor prezenta (...) elemente de natură tehnică", a precizat ministerul. Negocierile acordurilor privind participarea românească la acest proiect vor dura "de la un an la un an şi jumătate".
SCOP STRICT DEFENSIV
MAE apreciază că nu este necesară organizarea unui referendum, fiind suficientă aprobarea de către Parlament a viitorului acord.
Ministerul a repetat că sistemul american este "strict defensiv, deci, prin definiţie, nu poate fi dirijat împotriva nimănui".
Amintim că Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de amplasarea unor elemente ale scutului în România. Dar, potrivit MAE, "Statele Unite au avut consultări detaliate cu Rusia asupra proiectului lor de apărare antirachetă". Rusia a fost consultată încă dinainte de anunţul făcut în acest sens de preşedintele Barack Obama, la 17 septembrie, afirmă MAE. România şi SUA vor informa periodic, în viitor, partenerii din NATO asupra evoluţiei proiectului. Participarea la sistem este deschisă şi Rusiei, dacă o doreşte, potrivit secretarului de stat american Hilary Clinton. MAE precizează că, potrivit stadiului actual al Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii, nu este necesară consultarea prealabilă a statelor UE.
MAE mai precizează că este necesar ca România să participe la sistemul antirachetă pentru că, în urma evoluţiilor politice şi tehnologice, riscul de ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune din partea altor state sau actori nonstatali a crescut. "Cele mai recente studii în materie indică faptul că zona geografică din care România face parte (...) este din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări" de acest fel. Pe de altă parte, România este, din punct de vedere strategic, în cea mai bună poziţie pentru a găzdui interceptori tereştri din componenta sudică a scutului. În opinia Ministerului de Externe, nivelul de securitate naţională a României nu este afectat negativ de acest proiect, ci, dimpotrivă, va creşte semnificativ. În plus, România nu este singura ţară care a primit o astfel de solicitare din partea SUA.
CRONOLOGIE
17 septembrie 2009: preşedintele american anunţă decizia privind noul scut. MAE susţine că România a fost informată la acea dată, înaintea anunţului, atât la Bucureşti, cât şi la Washington şi Bruxelles, prin intermediul misiunii României la NATO.
22 octombrie 2009: vicepreşedintele american Joseph Biden efectuează o vizită la Bucureşti, ocazie cu care a fost discutat şi programul de apărare antirachetă propus de Barack Obama.
16 noiembrie 2009: are loc vizita secretarului de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, la Washington, ocazie cu care acesta a exprimat disponibilitatea României pentru continuarea discuţiilor privind perspectivele noului proiect.
4 februarie 2010: SUA invită oficial România să participe la scutul antirachetă, mesajul preşedintelui american fiind adus la Bucureşti de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor. În aceeaşi zi, CSAT decide să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereştri de tipul SM-3.
