Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nominalizarea lui Victor Ponta în funcţia de premier marchează un punct de cotitură în România, se arată într-un articol publicat de Financial Times, în care semnatarul său, Neil Buckley, compară jocul de putere de la Bucureşti cu cel din Georgia, fiind de părere că e puţin probabil ca lumina reflectoarelor îndreptate din UE şi SUA asupra ţării noastre să se estompeze.
“Traian Băsescu l-a numit pe Victor Ponta 'mitoman' şi a declarat că nu-l va susţine niciodată în calitate de premier. Cu toate acestea, preşedintele României l-a numit din nou în cele din urmă pe inamicul său politic înverşunat în funcţia de premier, săptămâna aceasta, acceptând inevitabilul după ce alianţa social-liberală a lui Ponta a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative din 9 decembrie. Decizia a evitat pericolul pe termen scurt al unei crize constituţionale în această ţară balcanică cu 19 milioane de locuitori. Dar ar putea duce la un nou conflict politic în România, a doua cea mai săracă membră a UE - unde a sunat deja alarma după ce tabăra premierului a încercat să-l suspende pe preşedintele Băsescu în iulie”, aminteşte Neil Buckley.
Comparaţie cu Georgia
“Deşi probabil fără acelaşi val de arestări operate, România ar putea asista la o nouă luptă pentru putere similară cu cea dintre noul premier al Georgiei, Bidzina Ivanişvili, şi preşedintele în exerciţiu, Mihail Saakaşvili, despre care se spune că ar fi un prieten de-ai lui Băsescu. Indiferent de cum se va sfârşi lupta, majoritatea de două treimi obţinută de alianţa lui Ponta reprezintă un punct de cotitură pentru România. În contextul în care doar o şesime dintre alegători au sprijinit alianţa de centru-dreapta aliniată cu Băsescu, a reprezentat un vot de protest decisiv împotriva preşedintelui şi măsurilor de austeritate al căror apărător a fost acesta.
Măsurile, impuse după ce România a obţinut un fond de salvare de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE, în 2009, au fost printre cele mai dure din Europa. Cuplate cu clientelismul guvernamental perceput, ele au scos românii în stradă la temperaturi de minus 25 de grade Celsius, în ianuarie 2012, rezultatul fiind răsturnarea a două Guverne de centru-dreapta în câteva luni şi aducerea alianţei lui Ponta la guvernare în luna mai”, explică semnatarul articolului din Financial Times.
“Deşi premierul a declarat că nu intenţionează o nouă suspendare a lui Băsescu, este probabil să încerce să-şi rezolve disputa cu preşedintele odată pentru totdeauna. Calea, de data aceasta, va fi modificarea Constituţiei pentru a reduce puterile preşedintelui şi a face România mai mult o republică parlamentară - similar cu ceea ce noul guvern al Georgiei încearcă cu Saakaşvili”, scrie autorul articolului. Care adaugă că, în sine, poate nici n-ar fi un lucru rău. “Actualul sistem 'semi-prezidenţial' este din ce în ce mai şubred. Dar alianţa de la guvernare a sugerat că doreşte să confere Parlamentului dreptul de a anula hotărâri ale Curţii Constituţionale - un drept pe care a încercat să-l afirme în timpul crizei suspendării preşedintelui din vară, alimentând criticile internaţionale”, aminteşte el.
“Dacă preşedintele refuză să accepte prerogativele reduse înainte de încheierea mandatului său în 2014, analiştii speculează că Băsescu ar putea asista la noi eforturi de suspendare a sa. De data aceasta, ele ar putea fi încununate de succes”, crede Neil Buckley.
Provocările anului 2013
“Pentru cetăţenii Europei Centrale şi de Est, cel mai frumos cadou de Crăciun ar fi dovada clară că liderii zonei euro reuşesc, în sfârşit, să aducă sub control criza datoriilor, crede Financial Times, într-un articol separat, şi continuă: 'Nesiguranţa cu privire la viitorul zonei euro este cel mai negru dintre norii ce nu vor permite razelor creşterii economice să încălzească centrul şi estul Europei în 2013'. În articol sunt ample referiri şi la situaţia ţării noastre. Economia României abia acum iese dintr-o recesiune severă, iar revenirea s-a făcut cu preţul unei monede slăbite şi cu o rată anuală a inflaţiei de 5,3% în octombrie. Toată lumea speră că recentele alegeri parlamentare vor deschide calea următorului Guvern spre reformele economice structurale şi spre privatizările de care este nevoie pentru a putea fi întărită economia pe termen lung, adaugă Financial Times. Formarea noului Executiv de la Bucureşti suscită interesul comentatorilor străini. Asca scrie despre 'preludiul unei incomode coabitări, cu posibile noi tensiuni', iar Dernieres Nouvelles D'Alsace opinează că 'se anunţă dificilă coabitarea'. 'Noul Guvern va trebui să continue reformele structurale într-un an care se anunţă a fi complicat pentru întreaga UE', crede El Economista, iar Le Parisien adaugă că 'un prim test privind intenţiile noului Guvern va fi proiectul de buget pe 2013. Şi lupta împotriva corupţiei şi continuarea reformei justiţiei ar trebui să figureze printre priorităţile noului Executiv, având în vedere că acest dosar este supravegheat îndeaproape de Comisia Europeană, care urmează să publice un raport crucial pentru ambiţia Bucureştiului de a se alătura spaţiului Schengen, scrie ziarul francez”, se arată într-o sinteză a presei străine realizată de agenţia Rador.
Acord de “bună purtare”
Acordul de “bună purtare” dintre preşedintele şi premierul României nu avea cum să treacă neobserva de presa internaţională. Agenţia Associated Press, preluată şi de cotidianul american Washington Post, anunţă că “doi dintre principalii lideri ai României au acceptat să pună deoparte rivalitatea amară dintre ei pentru binele ţării şi să înceteze să se mai insulte unul pe celălalt”, citând declaraţia premierului Victor Ponta. “Duşmănia dintre cei doi a otrăvit atmosfera politică în România timp de mai multe luni, iar liderii UE şi-au exprimat preocuparea că râca ar putea continua şi după alegeri”, reaminteşte Associated Press.
Corespondentul Agenţiei Austriece de Presă (APA), Laura Balomiri, citat de Salzburger Nachrichten şi Kleine Zeitung (Graz), analizează noul Guvern. “USL tinde spre o majoritate de două-treimi în Parlament, ca să schimbe Constitutia. Şi asta fără UDMR. Nu doar Parlamentul s-a mărit cu 117 membri, ajungând la 588 de parlamentari, ci şi Guvernul. Vor fi 22 de ministere şi 26 de miniştri. Pe lângă funcţia de premier lor li se adaugă şi trei funcţii de vicepremieri. Unele nume din lista posibililor miniştri sunt cu adevărat controversate. Deşi a negat Holocaustul, Dan Şova a fost propus ministru delegat pentru proiecte de infrastructură. El este legat de premier prin afaceri şi sponsorizări, după ce a finanţat pasiunea lui Ponta pentru raliurile de maşini”, comentează Balomiri în APA.
«Pilulă amară pentru Băsescu»
Rudolf Hermann notează în Neue Zurcher Zeitung că “lupta pentru putere dintre cei doi rivali istorici s-a încheiat în favoarea lui Ponta”. “Desemnarea lui Ponta este o pilulă amară pentru preşedintele Băsescu. Şeful statului nu a avut de ales, orice altă desemnare ar fi reprezentat un afront pentru USL. Deşi ar fi avut posibilitatea să evite numirea duşmanului său politic, preşedintele a acceptat realitatea politică. Un conflict cu USL i-ar fi adus o nouă suspendare şi tot nu ar fi reuşit să blocheze nominalizarea lui Ponta. În Jocul Puterii din ultimele luni, care a ţinut cu sufletul la gură şi a polarizat societatea din România, Băsescu a încasat o înfrângere. Se pune întrebarea dacă el, maestrul tacticilor şi intrigilor politice, s-a lăsat dus de valul antipatiei faţă de Ponta şi a intrat pe o gheaţă mult prea subţire. În condiţiile actuale, atenţia de la conflictul preşedinte-premier se mută în raportul de forţe din interiorul USL. Ponta a încercat să integreze minoritatea maghiară invitând-o într-o coaliţie guvernamentală, însă s-a lovit de refuzul liberalilor. Analiştii de la Bucureşti văd o ruptură în interiorul USL, însă uniunea rezistă doar datorită setei de putere. Cât de adânci sunt diferenţele se poate vedea în negocierile dintre Antonescu şi Ponta pentru membrii Cabinetului”, scrie Herrmann în NZZ.
Critici de la Budapesta
Cu UDMR în opoziţie, atitudinea presei ungare faţă de Guvernul de la Bucureşti urmează să devină şi mai critică. “România, stat naţional? Asta trebuia să recunoască Kelemen Hunor şi UDMR pentru a ajunge la guvernare”, scrie Magyar Hirlap. “Pentru a fi cooptat în coaliţia de guvernare, Kelemen Hunor a fost forţat să semneze acordul cu liderii USL prin care a recunoscut că România este stat naţional. Crin Antonescu s-a opus înţelegerii”, scrie Magyar Nemzet. “USL nu a respectat angajamentul preelectoral semnat cu UDMR”, scrie şi Nepszava. Agenţia ungară de presă MTI notează că, “în ciuda faptului că anterior Traian Băsescu l-a caracterizat de mai multe ori pe Victor Ponta drept necopt şi ipocrit, luni i-a încredinţat pentru a doua oară formarea noului Guvern copreşedintelui USL, formaţiune politică câştigătoare a alegerilor parlamentare din 9 decembrie”.
