Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şi a fost ziua de luni. O formalitate, în viziunea unora, o ciudăţenie, în viziunea altora. Cert este că presa internaţională comentează ce se întâmplă pe scena politică românească, observând şi faptul că Băsescu l-a nominalizat pe Ponta contrar voinţei sale, şi imbodurile primite din Occident, şi consultările cu partidele politice care au durat doar 20 de minute, şi joaca de-a UDMR în Guvern.
Deutsche Welle face anunţul că “Băsescu şi Ponta au îngropat securea războiului”. “Băsescu a renunţat, cel puţin deocamdată, la o nouă confruntare cu oponentul său politic. Presiunea internaţională a avut rezultate. Băsescu a acceptat votul poporului şi l-a nominalizat pe Ponta la solicitarea UE şi SUA. Lumea din Vest nu are nici un interes pentru o continuare a crizei politice din cea mai săracă ţară a UE. Preşedintele Băsescu este criticat pentru stilul său dictatorial şi pentru măsurile de austeritate nepopulare. La Bruxelles, Băsescu a punctat cu realizări în lupta împotriva corupţiei”, mai scriu ziariştii germani.
UDMR în opoziţie
Presa ungară este preocupată de soarta UDMR, însă nu deplânge intrarea lor în opoziţie. Magyar Hirlap scrie despre “pactul secret dintre Ponta şi Băsescu”. “UDMR în opoziţie. Noua putere nu are nevoie de minoritatea maghiară”, mai scriu jurnaliştii ungari. “Guvernul Ponta II, fără UDMR. Greii PSD, printre care şi Ion Iliescu, nu au dorit o guvernare alături de liderii UDMR”, scrie şi Nepszava.
Magyar Nemzet titrează: “UDMR, în rolul Opoziţiei.” “În condiţiile actuale vom analiza şi vom vota doar iniţiativele care aduc beneficii minorităţii maghiare din România”, a subliniat Kelemen Hunor, liderul Uniunii. “Deşi au fost excluşi de la guvernare, liderii UDMR vor să rămână într-o relaţie de colaborare cu premierul Victor Ponta”, remarcă cei de la Hirado.hu, completaţi de kitekinto.hu: “USL va boicota Ţinutul Secuiesc”.
Nepszabadsag trage concluzia: “Liberalii trimit UDMR în Opoziţie. PNL a cerut liderilor maghiari să recunoască articolul 1 din Constituţie. România ar putea avea un nou Guvern până la Crăciun”.
Deşi lucrurile par a se calma în politica internă din ţara noastră, corespondentul Karl Peter Schwarz continuă să vadă relele în Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Băsescu l-a desemnat pe Ponta pentru funcţia de premier, însă Consiliul Europei critică încălcările repetate ale Constituţiei din România. Declaraţiile lui Băsescu din timpul campaniei electorale au lăsat să se înţeleagă că va nominaliza o altă persoană din rândurile USL. În Bucureşti toată lumea se aştepta ca Băsescu să tragă de timp şi să mandateze formarea unui nou Guvern abia în ianuarie. Nimeni din rândurile USL nu a fost dispus să accepte o eventuală nominalizare din partea preşedintelui. Desemnarea unui premier tehnocrat nu s-ar fi bucurat de susţinerea Parlamentului şi ar fi generat o a treia tentativă de debarcare a preşedintelui. În final, UE a pus presiune pentru nominalizarea lui Ponta. Barroso a lansat îndemnul, declarând că se bucură pentru o bună colaborare între Ponta si Băsescu.
În tot acest timp, Comisia de la Veneţia din cadrul Consiliului Europei a dat publicităţii un raport prin care condamnă numeroasele încălcări ale Constituţiei comise de Guvernul Ponta I. Acestea au avut loc în timpul verii şi au culminat cu suspendarea lui Băsescu. Desemnarea lui Ponta a pus capăt celor 8 ani din era reformelor începute în 2004 prin victoria lui Traian Băsescu împotriva social-democratului Adrian Năstase. Alianţa dintre PDL şi PNL s-a destrămat în 2007, însă Basescu a reuşit să compenseze majoritatea parlamentară prin depăşirea atribuţiilor sale constituţionale. Cu noul raport de forţe din Parlament, lucrurile nu vor continua aşa. USL dispune de 395 de parlamentari din totalul de 588, reprezentând cele două treimi necesare pentru modificarea Constituţiei. Prioritatea lor este reformarea democraţiei parlamentare şi semiprezidenţiale şi îngrădirea competenţelor şefului statului. Comisia de la Veneţia are dubii asupra bazelor legale care au dus la suspendarea lui Băsescu şi suspectează o motivaţie politică a demersului. Supoziţia că preşedintele a încălcat Constituţia nu a fost confirmată. Recomandarea Curţii Constituţionale nu a fost citită şi nici discutată în Parlament. Pentru a evita verificările CCR, profitând de majoritatea parlamentară, Guvernul Ponta I s-a folosit neconstituţional de instrumentul ordonanţelor de urgenţă. Comisia condamnă atacurile repetate ale liderilor USL la adresa judecătorilor CCR şi recomandă urgent o îmbunătăţire a culturii politice şi constituţionale a tarii”, scrie Karl Peter Schwarz în FAZ.
Despre coabitare
Agenţia France Presse comentează că, după desemnarea lui Ponta ca premier, coabitarea dintre Băsescu şi Ponta se anunţă agitată, cu toate că premierul a asigurat că a îngropat securea războiului şi că va conlucra fără probleme cu Băsescu, al cărui mandat expiră la sfârşitul lui 2014. “În ceea ce priveşte Guvernul Ponta 2, acesta va trebui să se concentreze asupra economiei, în timp ce România, a doua cea mai săracă ţară din UE, se luptă pentru a reveni la o creştere economică durabilă. Lupta împotriva corupţiei şi urmărirea reformei Justiţiei ar trebui de asemenea să figureze printre priorităţile noului Executiv”, mai scrie AFP.
Pagina de internet în limba germană a Euronews titrează: “Runda a doua: doi rivali la putere. Ponta rămâne premier”.
Varianta în limba franceză a Euronews comentează că un refuz din partea lui Băsescu de a-l nominaliza din nou ca premier pe Ponta ar fi cufundat România într-o nouă criză politică, subliniind însă că şeful statului a evitat să anunţe personal nominalizarea, apelând la biroul său de presă pentru acest serviciu.
Cotidianul german Suddeutsche Zeitung remarcă, la rândul său, faptul că, “în ciuda duşmăniei politice, preşedintele Băsescu l-a desemnat pe Ponta pentru funcţia de premier”.
Atmosferă tensionată
Der Westen şi Freie Presse subliniază la unison că “Traian Băsescu nu a ţinut cont de rivalitatea personală şi l-a reconfirmat pe Ponta în funcţia de premier. În ultimele luni atmosfera politică din România a fost deosebit de tensionată din cauza luptei pentru putere dintre cei doi”. “Ponta adună miniştri! Desemnat de preşedintele Băsescu, Ponta are 10 zile la dispoziţie să formeze un Cabinet”, notează jurnaliştii de la Junge Welt.
The Wall Street Journal subliniază, la rândul său, că preşedintele României l-a desemnat contrar voinţei sale pe rivalul său declarat pentru funcţia de prim-ministru, evitând astfel o criză constituţională pe termen scurt, dar pregătind terenul pentru şi mai multe turbulenţe într-unul dintre cele mai noi, dar şi cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene. The Wall Street Journal remarcă faptul că Traian Băsescu a fost îndemnat de liderii europeni, dornici să evite o nouă criză politică la Bucureşti, când ei au de gestionat problemele continentului, să-l nominalizeze pe Ponta pentru formarea noului Cabinet.
Aşteptări
Mişcarea prin care preşedintele l-a nominalizat pe Victor Ponta candidat la funcţia de premier este de aşteptat să calmeze îngrijorările privind stabilitatea politică a României, remarcă şi jurnaliştii bulgari de la Novinite.
“Fost procuror, căsătorit, tatăl a doi copii, pasionat de istorie, de baschet şi de raliuri automobilistice, care vorbeşte perfect engleza şi franceza, Victor Ponta ar fi putut avea aparenţa unui bărbat absolut obişnuit, dacă nu s-ar fi implicat în politică. În acest domeniu, este un personaj controversat şi viu colorat. Aflat în conflict permanent cu preşedintele Traian Băsescu, care-l cataloghează pe premierul său drept 'mitoman' şi 'mincinos', Victor Ponta a încercat să-l destituie pe şeful statului, atrăgându-şi critici puternice din partea Bruxelles-ului şi Washington-ului”, comentează şi Radio France Internationale despre premierul în exerciţiu, dar în acelaşi timp şi nominalizat pentru un nou mandat în fruntea Guvernului.
Pentru Bloomberg, informaţia de interes, după nominalizarea lui Ponta, este declaraţia acestuia potrivit căreia negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, privind explorarea şi explotarea gazelor va reprezenta o zonă de interes pentru viitorul Guvern, adăugând că cel care are cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist este Gazprom.
