Preşedintele grec a renunţat la salariu, în semn de solidaritate

Presedintele Republicii Elene, Carolos Papoulias, a decis sa renunte la salariu, a anuntat ieri ministrul de Finante Evangelos Venizelos, care a salutat, cu aceasta ocazie, acest 'gest simbolic', relateaza France Presse.

'Presedintele Republicii mi-a ce­rut, in calitate de ministru de Finante, sa pun in practica toate procedurile ne­cesare pentru ca el sa poata re­nun­ta la salariu', a precizat Venizelos, la incheierea unei intalniri cu seful statului.

Ministrul a salutat 'un gest foarte im­portant si foarte simbolic intr-un mo­ment in care poporul grec trebuie sa faca sacrificii'. Noul plan de salvare a tarii in valoare de 230 de mili­arde de euro, care asteapta aprobarea zonei euro pentru a putea fi pus in aplicare, cuprinde o noua transa de masuri de austeritate nepopulare in valoare de peste 3 mili­arde de euro pentru 2012, din care o mare parte se refera la micsorari de salarii si pensii. Sala­riul minim ar urma sa scada cu 22%, la 586 de euro brut pe14 luni, in timp ce o reducere de 10% este prevazuta pen­tru pensiile complementare. Re­du­cerile ar putea sa afecteze si salarii­le cu regim special. Grecii au suportat deja, cu ocazia primului lor imprumut acordat tarii in 2010, o scadere cu 25% a salariilor bugetarilor si cu 10% a pensiilor, totul pe fondul cresterii taxelor.

'Talibanii neo-liberali ai UE'
Eurodeputatul Verzilor, Daniel Cohn-Bendit, a denuntat, ieri, ceea ce el a numit 'talibanii neo-libe­rali' ai Comisiei Europene, care pun 'o presiune inacceptabila' pe po­porul grec, in schimbul acordarii ajutorului financiar. Bendit a facut aceasta afirmatie in cadrul unei dezbateri aprinse in Parlamentul European la Strasbourg, pe tema situatiei economice din Europa. 'Troica (din care fac parte UE, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International) actioneaza in mod criminal in Grecia, impunandu-i din ce in ce mai multe masuri de austeritate. Nu poti pune un popor in genunchi in permanenta', a adaugat eurodeputatul.

Vicepresedintele Comisiei, Maros Sefcovic, a reactionat, spu­nand ca nu accepta afirmatiile lui Ben­dit, subliniind eforturile de solida­ri­tate fara precedent ale Europei, care a investit in total peste 300 de miliarde de euro pentru a salva Grecia.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

Temeri
In luna octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit un al doilea program de finantare destinat Greciei, in valoare de 130 miliarde de euro, dupa ce estimarile initiale potrivit carora Grecia va putea reveni pe pietele financiare in luna martie 2012 s-au dovedit mult prea optimiste.

'De la o Atena cu chipul ranit de furie si de flacari, mingea trece la Bruxelles', comenteaza ziarul ita­lian Panorama situatia din Grecia acestor zile. Lucrurile nu evolueaza asa cum si-ar dori Atena, noteaza, la randul sau, ziarul grec Isotimia.
'Daca vom deveni toti greci?' – intreaba, cu oarecare teama, cotidi­a­nul francez Libération.

'Ceea ce ii este impus azi acestei tari supuse la presiuni si umilite de partenerii sai europeni anunta, oare, ceea ce, intr-o buna zi, le va fi prescris Italiei, Portugaliei si, de ce nu, Frantei? Europa trateaza boala, dar va omori bolnavul', conchide Libération.