Primim straini, dar sa ne respecte legile

Orasul italian e o societate multietnica. Pe acelasi trotuar sunt gherete cu specialitati italiene, care se pierd printre tarabele comerciantilor asiatici, africani, sud-americani si cei din tarile est-europene.

PRESEDINTE. Ciampi a afirmat ca migrantii sunt cei care sustin economia si cresc rata natalitatii

In principiu, migratia e un lucru bun, daca-i intrebi pe italieni. Muncitorii straini contribuie la relansarea Italiei si veniturile lor sunt puse pe primul plan de catre statul italian. Afirmatia apartine presedintelui italian, Carlo Azeglio Ciampi. In viziunea lui, sustinerea imigratiei e in interesul economiei. Si mai mult, imigrantii sunt cei care pot sa mai ridice rata scazuta a natalitatii italiene. Dar drepturile vin si cu niste obligatii. "Nu le cerem muncitorilor straini decat sa respecte legile si valorile noastre", a spus presedintele.

Legea care se ocupa de fenomenul din ce in ce mai important al imigratiei este ceea ce italienii numesc Legea Bossi-Fini. In 2002, Parlamentul a aprobat proiectul Bossi-Fini, care prevedea regularizarea celor care dovedesc un contract de munca si expulzarea celor care nu muncesc. Regularizarea a fost primita cu voiosie: 700.000 de imigranti au dobandit mult-doritul permis de sedere in Italia. Cu expulzatul au avut italienii probleme.

POVESTEA UNEI LEGI. Cum a reactionat Italia in fata fluxului de imigranti din Maghreb, Africa Centrala si Europa de Est? In 2002, italienii discutau in Parlament o noua lege a imigratiei. Era o promisiune electorala pe care Guvernul Berlusconi, ales in 2001, trebuia sa o respecte.

Proiectul lui Umberto Bossi, ministrul Reformei Institutionale, si al lui Gianfranco Fini, vicepresedintele Consiliului de Ministri, a trecut de Parlament, in pofida divergentelor pe care le exploatase presa. Legea prevedea o regularizare a tuturor strainilor care munceau la negru. Dar toti migrantii care nu dovedeau ca muncesc aveau sa fie expulzati. Legea evita, in viziunea lui Bossi, costurile imense pentru statul italian ale centrelor care adunau imigranti fara acte si fara locuri de munca. Mai mult, noua lege ar fi trebuit sa salveze Italia de imaginea de "tara neserioasa, in care poate oricine veni".

"Expulzarile reprezinta un lucru sanatos. Dar, in fapt, Tremonti (n.r. - ministrul Economiei) va trebui sa sustina aceasta lege cu o suma de bani adecvata", a spus Bossi dupa ce legea a fost aprobata de deputati.

SCHIMBARI. Imigrantilor li se iau amprente digitale daca li se acorda permisul de sedere. Acesta din urma se da doar celor care muncesc in Italia cu un contract, iar procesul dureaza doi ani. Daca imigrantul isi pierde locul de munca trebuie sa se intoarca in tara sau sta ilegal si risca deportarea si interdictia de a intra in Italia. Cartea de sedere, care, spre deosebire de permisul de sedere, nu are o data la care expira, se poate obtine in aproximativ sase ani de munca. Imigrantii fara permise de sedere sunt expulzati. Daca nu au documente de nici un fel, stau in centre de tranzit timp de 60 de zile in care autoritatile incearca sa ii identifice. Imigrantii care intra ilegal in Italia pentru a treia oara sunt arestati si fac inchisoare.

In fiecare provincie a fost creat un birou care sa se ocupe special de luarea in evidenta si integrarea muncitorilor straini. Decretele care stabilesc numarul de muncitori imigranti devin facultative. Angajatorul trebuie sa garanteze ca muncitorul are unde sa stea, iar daca are angajati fara acte risca inchisoare si amenda de 5.000 de euro.

Alte prevederi. Infirmierii si asistentii medicali au, prin lege, prioritate la legalizare. Aceasta pentru ca Italia are o mare nevoie de acesti profesionisti. Conform legii, strainii nu pot veni in Italia sa-si gaseasca un loc de munca, ci trebuie sa vina cu un contract de munca deja aranjat. Legea veche le permitea sa caute un loc de munca timp de un an, insa italienilor li s-a parut ca riscau astfel prea mult.

Ministerul de Interne fixeaza anual numarul de imigranti din tarile care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Cetatenii straini trebuie sa depuna la un ghiseu unic la Politie cererile de intrare in tara. Astfel, patronii sau familiile italiene care au nevoie de mana de lucru pot sa ceara oficiului sa ii ajute. De asemenea, angajatorul mai poate face si o chemare colectiva pentru muncitorii pe care are de gand sa-i angajeze, care este incrucisata cu cererile de intrare in Italia. Dar muncitorii straini sunt adusi doar daca nu exista italieni care vor sa munceasca.

CRITICI. Situatia tinerilor imigranti clandestini care sunt constransi de organizatii criminale sa cerseasca, sa vanda droguri sau sa se prostitueze a atras atentia Organizatiei Natiunilor Unite. Mai mult, un raport recent al ONU spune ca principala cauza a migratiei clandestine in Italia este oferta de locuri de munca la negru. Raportul critica aspru legea, mai ales sub aspectul respectarii drepturilor omului in ceea ce priveste deportarile imigrantilor fara documente. De asemenea, exista o lipsa de coordonare intre politica locurilor de munca, pentru ca aceasta favorizeaza contractele pe perioade determinate pentru imigranti, si politica fata de imigratie, care cere strainilor dovada unor contracte de munca pe perioade lungi.

CE NU LE PLACE ITALIENILOR

Musulmanii, evreii si cei din afara Uniunii Europene reprezinta minoritatile culturale catre care se indreapta prejudecatile rasiste, conform unui studiu al Universitatii La Sapienza din Roma. Studiul arata ca manifestarile si ideile rasiste sunt prezente in randul tinerilor: 50% din ei au spus ca imigrantii "trebuie sa se intoarca la ei acasa". Aproximativ 23% din italienii chestionati cred ca diferentele culturale pot contribui la o imbogatire a societatii. Cel mai putin se tem italienii de pierderea propriei identitati si a propriilor traditii. Dar cea mai mare temere a lor este aceea ca imigrantii le iau locurile de munca. Cercetatorii de la Universitatea din Roma sustin ca acest studiu nu reflecta situatia din intreaga Italie. Ei sunt de parere ca intoleranta se manifesta mai mult in nordul tarii, in Friuli, Venezia si in Lombardia.

Decretele legalizarii O alternativa pentru imigrantii care lucreaza la negru in Italia sunt decretele Flussi. Primul a aparut in Monitorul Oficial Italian in 2001 si a fost prima oara cand italienii isi evaluau nevoile de forta de munca straina. Numarul a crescut de la an la an. Decretele cu necesarul de forta de munca straina in economia italiana sunt menite sa aduca in tara noi muncitori. De fapt, e vorba de o mica regularizare a celor care deja se afla in Italia. Teoretic, imigrantii care si-au facut rost de un loc de munca trimit prin posta, din tara de origine, cererile de intrare in Italia si contractul de munca. Practic, oficiile postale italiene nu faceau fata pe 2 februarie sutelor de oameni care stateau la cozi ca sa trimita cererile si sa faca parte dintre cei 159.000 de imigranti care vor primi dreptul de sedere in Italia. Cei mai cautati sunt infirmierii si asistentele medicale profesioniste. Dintre profesiile tehnice, analistii programatori sunt cel mai greu de gasit pentru italieni. De asemenea, au nevoie italienii de tehnicieni in constructii si industrie: electricieni, sudori si taietori. Esteticienii si stilistii sunt si ei cautati. Inchisori voalate Centre de sedere temporara. Sau CPT, cum le spun italienii. Acolo ajung imigrantii fara acte in regula care sunt depistati de politisti. Locuri care seamana mai mult a inchisori cu securitate ridicata decat a adaposturi provizorii, conform organizatiilor care se ocupa de drepturile imigrantilor. De toate, centrele sunt 13 in toata Italia: Agrigento, Bologna, Brindisi, Caltanissetta, Catanzaro, Crotone, Lecce, Milano, Modena, Ragusa, Roma, Torino, Napoli. In ele incap 1.822 de persoane, mult prea putine, conform autoritatilor. Ministrul de Interne italian, Giuseppe Pisanu, a invitat autoritatile regionale si pe cele locale sa colaboreze cu Guvernul pentru a organiza alte asemenea centre. Expulzati Italienii au trimis inapoi acasa 900 de imigranti in 2004 in baza Legii Bossi-Fini. Majoritatea albanezi si romani. E cifra pe care a facut-o publica Ministerul Justitiei in darea de seama privind aplicarea Legii imigratiei Bossi-Fini. Este prima analiza statistica asupra operatiunilor conduse de Departamentul de Administrare a Penitenciarelor sub prevederile Legii Bossi-Fini, care a introdus expulzarea ca sanctiune alternativa inchisorii. Provenienta detinutilor expulzati: 159 din Albania, 157 din Romania, 100 din Tunisia, 108 din America de Sud si 53 din fosta Iugoslavie.