Problemele romanilor din tarile vecine

La Izvorul Muresului, in incinta Complexului Sportiv National, s-a mai scris o pagina de romanism. A VII-a editie a Universitatii de Vara s-a incheiat duminica. In decursul unei saptamani, problemele romanilor au fost disecate pe masa discutiilor.

Fiecare zi a avut o alta tematica la "cursurile" Universitatii de Vara. "Comunitatile romanesti de pretutindeni in programele partidelor politice din Romania", "Implicarea Bisericii Ortodoxe Romane in sprijinirea romanilor de pretutindeni" etc. In fiecare zi au luat cuvantul diferite personalitati ale lumii politice romanesti, personalitati culturale, fete bisericesti, invitati din Diaspora romaneasca.

LA EST. "La noi in Moldova puterea incearca sa-i reduca pe romani la tacere, se incearca rusificarea tarii", spune Sergiu, unul din participantii la "Drumul Crucii", o actiune intreprinsa de tinerii basarabeni, care au mers pe jos, de la Chisinau pana la Putna si inapoi, purtand in maini o cruce, un steag bisericesc si un tricolor. Vasile Tarateanu, reprezentantul romanilor din Ucraina, a afirmat ca acestia "sunt supusi unui proces continuu de deznationalizare". Potrivit aceluiasi reprezentant, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ii indeparteaza pe romanii din Ucraina, de Romania. Iar introducerea vizelor ridica mari probleme acestora. Ca un exemplu al "bunavointei ucrainenilor", Tarateanu a prezentat auditoriului apelativul folosit de presa ucraineana la adresa domnitorului Moldovei: "Stefan cel Mare, calaul Ucrainei si al Bucovinei".

BISERICA. In timpul discutiilor, s-a pus si problema implicarii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) in viata romanilor de peste granite, cum ii poate ajuta BOR pe romanii in suferinta. Cuvintele preotului profesor Ion Moldovan au fost concludente: "Credeti ca pot dormi noaptea linistit stiind cum sufera romanii? Credeti ca nu cautam solutii sa-i ajutam? Sa nu credeti asta!".

CUVANTARI. Intr-o ordine deplina, fiecare trimis al romanilor din diferite tari si-a spus doleantele. Reprezentantul Asociatiei Romano-Catolicilor "Dumitru Martinas" din Bacau, Gheorghe Bejan, a declarat ca "romano-catolicii din Moldova, cu situatie materiala dificila, sunt convinsi sa-si dea copiii la scoli in limba maghiara, in schimbul unor avantaje materiale". Petru Bejan a spus ca de aproximativ sase ani, in fiecare vara, asociatii ale maghiarilor vin in judetul Bacau si racoleaza copii, pe care-i duc in tabere gratuite in Harghita, Covasna sau Ungaria si pe care-i invata cantece si poezii in limba maghiara". Romanii din Grecia, potrivit reprezentantului lor, un tanar student, "nu sunt uniti, cand ne intalnim doi, vorbim de al treilea". O alta problema pe care a ridicat-o acesta a fost neimplicarea consulatului roman in problemele romanilor greci.

VECINI. Romanii din Bulgaria au probleme de ordin educational. "Copiii romani nu stiu sa scrie, sa citeasca romaneste, ei doar vorbesc limba noastra", a spus dr. Serafim Botev, reprezentantul romanilor de la sud de Dunare. Acestor oameni le lipseste un centru cultural si clase cu predare in limba romana. Din Serbia-Muntenegru a venit la universitate dr. Predrag Balasevici. Romanii din Timoc, 350.000-400.000 dupa spusele lui Balasevici, au probleme legate de scoala, slujba bisericeasca in limba romana, radio si o televiziune romaneasca. "Nu avem, nu simtim ca Serbia este o tara democrata, nu este usor sa te lupti cu sistemul", spune Balasevici. Un caz special il reprezinta romanii din Voivodina. Marcel Bajka, reprezentant al Comunitatii Romanilor din Serbia-Muntenegru, a prezentat buna organizare a celor peste 30.000 de romani din Voivodina. Au o retea informationala buna, sapte organizatii neguvernamentale, un partid politic. "Avem insa lipsuri esentiale legate de religie si scoala, nu exista o elita buna care sa conduca".

PROBLEME. Secretarul de stat Titus Corlatean, seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, a fost prezent si el la Izvorul Muresului. A promis o strategie cu adevarat coerenta si unitara dupa adoptarea legii privind sprijinul acordat romanilor de peste hotare. Corlatean a promis intensificarea eforturilor pentru ajutorarea romanilor din afara granitelor. El a tinut sa precizeze ca, in anumite cazuri, nu exista deschidere din partea reprezentantilor unora dintre tarile in care traiesc romani. "Niciodata nu sunt suficiente proiectele pentru romanii din afara granitelor si uneori sunt lucruri care ne scapa vointei, pentru ca nu avem parteneri de dialog", a afirmat Corlatean. El a dat exemplul comisiei interguvernamentale Romania - Ucraina, care nu a putut fi convocata la discutii, spre deosebire de Ungaria, unde s-au facut progrese vizibile in acest sens.

DISTRACTIE ROMANEASCA TRADITIONALA

Dupa ce ziua isi spuneau naduful, suferintele sau lucrurile bune care li s-au intamplat, seara era timpul distractiei... Fiecare zona a Romaniei era cantata, "Ma dusei sa trec la Olt", "Tu Ardeal", "Maramures plai cu flori", "Canta cucul", pentru Basarabia, de toate pentru toti. Glasurile tinerilor rasunau in linistea noptii, paziti de jandarmi, sa nu fie deranjati de cei ce se puteau mania cand auzeau "Desteapta-te romane", pe la ora doua, trecute din noapte. Toate aceste canturi, imnuri si melodii erau doar o incalzire. Joi era "Seara Romaneasca", in Harghita... Acesta seara de joi a insemnat mancare, bautura, muzica si dansuri, toate traditionale, toate romanesti. Petrecerea s-a terminat cand focul de tabara s-a stins si cocosii anuntau o noua zi.