Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Descoperirea celor 1.406 tablouri semnate de mari maeştri precum Picasso, Chagall, Matisse şi alţii într-un apartament oarecare dintr-un bloc aflat în cartierul Schwabing din Munchen continuă să preocupe autorităţile şi presa germană. Procuratura Augsburg a anunţat că din luna mai 2013 a încercat de zece ori să ia legătură cu Cornelius Gurlitt, pentru a-l anunţa că poate recupera 300 de opere din colecţia sa. “Ultima discuţie a avut loc în luna ianuarie, când l-am anunţat că poate veni să îşi recupereze o parte dintre opere. Am stabilit o dată fixă, însă, din motive personale, el a decis să o amâne. Din data de 15 mai până acum am încercat de zece ori să îl contactăm telefonic şi în scris, însă fără succes. Ultima tentativă a avut loc la data de 23 octombrie când i-am trimis o scrisoare. Nu ne-a răspuns şi am trimis câţiva reprezentanţi la locuinţa sa pentru a avea certitudinea că este încă în viaţă. Ştiam de vârsta înaintată a învinuitului. Suntem în contact permanent cu vecinii săi, care ne-au asigurat că se simte bine. A fost văzut la cumpărături, deci nu avem motive de îngrijorare”, a declarat procurorul Reinhard Nemetz, citat de Focus.
Contre între critici de artă şi procuratură
Procuratura a stabilit că în privinţa a 300 de opere din colecţia sa “nu persistă nici un dubiu că el ar fi proprietarul de drept”. “Vom restitui toate operele care îi aparţin cu adevărat lui Gurlitt”, a subliniat procurorul general din Munchen, Christoph Strotz.
După ce a inspectat colecţia lui Gurlitt, istoricul de artă Sibyelle Ehringhaus din Berlin a solicitat restituirea integrală şi imediată a colecţiei. “Operele de artă sunt ale lui Gurlitt. Colecţia trebuie restituită complet şi imediat. Ancheta procuraturii este deosebit de îndoielnică. Nu există nici un cadru legal pentru confiscarea celor 1.400 de opere de artă”, a declarat aceasta pentru Augusburger Allgemeine.
Procurorul de caz Reinhard Nemetz a respins vehement aceste supoziţii. “Cadrul legal al demersului nostru este bazat pe o hotărâre judecătorească de trei pagini. Doamna Ehringhaus este o persoana privată a cărei opinie privind colecţia nu a fost solicitată de către procuratură”, a comentat Nemetz. “Fiind un specialist în arta din secolul 19, părerea mea a fost solicitată. Calitatea şi aria largă ale colecţiei sunt nemaiîntâlnite. Starea operelor de artă este foarte bună pentru o colecţie privată. La 80 de ani, Cornelius Gurlitt nu poate fi tras la răspundere pentru faptele sale. Statul german a greşit şi trebuie să îşi repare greşeala. Dar trebuie să şi vegheze asupra siguranţei vieţii lui Cornelius Gurlitt, pe care a dat-o cu totul peste cap”, a adăugat Ehrenhaus.
Procurorul este de altă părere. “Dacă Hildebrand Gurlitt, tatāl octogenarului din Munchen la care a fost descoperita "comoara nazistā" de 1.406 tablouri, a cumpărat o operă de artă de la o persoană persecutată de nazişti, la un preţ mult sub valoarea reală, ştiind că acesta se află sub presiune, atunci a comis o infracţiune. Din start, astfel de tranzacţii sunt interzise de legile de bază ale dreptului civil. În astfel de cazuri, nici un cumpărător nu se poate proclama proprietarul de drept al operelor. Chiar şi prin moştenire, Gurlitt nu este proprietarul acestei colecţii”, a încheiat Nemetz.
Alte 101 opere, pe internet
Procuratura Augsburg a mai decis să publice alte 101 opere din colecţia lui Gurlitt pe internet. Asupra lor persistă suspiciunea că au fost confiscate de nazişti de la evrei şi colecţionate de tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt,dupā ce au fost achiziționate la preţ de nimic. Au fost expuse opere realizate de artişti precum Edgar Degas, Eugene Delacroix, Paul Cezanne, Pablo Picasso, Albrecht Durer sau Honore Daumier. Astfel, din întreaga colecţie a lui Gurlitt, un total de 219 opere de artă sunt accesibile publicului larg pe site-ul lostart.de, coordonat din Magdeburg. Echipa care se ocupă de stabilirea provenienţei fiecărei opere în parte a anunţat că la începutul anului 2012, în locuinţa lui Cornelius Gurlitt au fost găsite 1280 de opere de artă, dintre care 593 sunt suspectate a fi confiscate de nazişti de la evrei şi alte 384 aparţinând artei degenerate au fost înlăturate din muzeele germane la solicitarea regimului naţional-socialist.
Valoarea colecţiei, sub 50 de milioane de euro?
Evaluatorii unei case de licitaţii resping cu fermitate cifrele estimate de presa internaţională privind valoarea colecţiei confiscate de la Cornelius Gurlitt. “Cele 1.400 de opere, dintre care cele mai multe sunt picturi pe hârtie au o valoare de piaţā sub 50 de milioane de euro, mai aproape de 30 de milioane de euro. Speculaţiile presei internaţionale cum că valoarea colecţiei ar depăşi un miliard de euro sunt neîntemeiate”, susţine directorul casei de licitaţii Munchen, Robert Ketterer. Din cele peste 1400 de opere confiscate, doar 120 sunt înrămate. Printre acestea se află lucrări ale unor artişti precum Picasso, Chagall, Marc, Matisse, Dix, Kokoschka sau Liebermann. “Conform standardelor noastre de lucru, în cinci săptămâni, o echipă formată din patru persoane ar putea să evalueze peste 100 opere de artā. Şi pentru stabilirea provenienţei există tehnologii moderne şi baze de date consistente care ar putea da rezultate concludente într-un timp foarte scurt”, a încheiat Ketterer.
Suddeutsche Zeitung trage o concluzie dură: “Comoara de la Schwabing se topeşte. Iniţial s-a vorbit de 1.500 de opere de artă cu o valoare totală de peste 1 miliard de euro, acum ştim că sunt doar vreo 1200, majoritatea desene pe hârtie, unele relizate chiar de Cornelius Gurlitt, de unchiul său Fritz şi de o mătuşă decedată. Despre ce miliard de euro mai vorbim?”.
Citește pe Antena3.ro
