Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Manifestaţiile din Ucraina, iniţial paşnice, s-au radicalizat brusc săptămâna trecută, ajugând acum în faza preluării controlului asupra Ministerului Justiţiei din centrul capitalei Kiev de către protestatari, dar şi al înmulţirii numărului de “consilii populare” (Rade noi) autoproclamate în diverse regiuni, de către manifestanţi.
Partidul Regiunilor (de guvernământ la Kiev) întrevede o ameninţare la existenţa Ucrainei independente în proclamarea aşa-numitelor “consilii populare” de către manifestanţi, care au ocupat prin forţă sediile administraţiilor locale în multe regiuni din ţară, şi a cerut procurorului general Viktor Pşonka deschiderea urgentă a unor anchete cu privire la preluarea puterii în regiuni, se menţionează într-un comunicat al acestei formaţiuni, dat publicităţii luni şi citat de agenţia Interfax.
Ministerul Justiţiei, în mâinile manifestanţilor
Mai multe zeci de manifestanţi au preluat duminică seară controlul asupra Ministerului Justiţiei, în centrul capitalei Ucrainei, Kiev, fără să întâmpine rezistenţă, potrivit unui corespondent al agenţiei France Presse, aflat la faţa locului. Niciun reprezentant al forţelor de ordine nu se afla prezent la locul incidentului, situat la câteva zeci de metri de zona din oraş ocupată de manifestanţi.
Protestatarii au început imediat după aceea să ridice baricade în jurul clădirii, folosindu-se de lăzi de gunoi.
Opozanţii preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici au evacuat luni sediul Ministerului Justiţiei, dar continuau să blocheze accesul în această instituţie, transmite AFP.
Ministrul ucrainean al Justiţiei, Elena Lukaş, ameninţase luni dimineaţa că, în cazul în care manifestanţii nu vor elibera clădirea, va cere convocarea unei reuniuni a Consiliului ucrainean pentru Securitate şi Apărare Naţională pentru luarea în discuţie a instituirii stării de urgenţă în ţară.
Vitali Kliciko, unul din liderii opoziţiei care ia parte la negocierile cu preşedintele Ianukovici, a făcut apel la protestatari să părăsească sediul ministerului.
Opoziţia a anunţat că este dispusă să continue negocierile cu preşedintele Viktor Ianukovici, avertizând în acelaşi timp că “răbdarea” contestatarilor are limite. În acelaşi timp, serviciul de presă al Preşedinţiei ucrainene a indicat, potrivit ITAR-TASS, că şeful statului ar putea relua negocierile cu opoziţia, dar că până în prezent nu s-a ajuns la o înţelegere în acest sens.
Europenii, îngrijoraţi de evoluţia crizei
Mii de persoane, printre care şi liderii opoziţiei ucrainene, au asistat duminică la Kiev la un serviciu funerar în memoria unui tânăr manifestant ucis săptămâna aceasta în ciocnirile violente cu forţele de ordine, în timp ce manifestaţiile antiguvernamentale continuă să se extindă şi în alte oraşe ale ţării, iar oficiali europeni îşi manifestă îngrijorarea faţă de evoluţia acestei crize, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE.
Tânărul de origine belarusă Mihail Jiznevski, în vârstă de 26 de ani, a fost împuşcat miercuri în timpul confruntărilor în care s-au văzut scene inedite de gherilă urbană, ce au marcat o escaladare a violenţelor începute în urmă cu două luni.
La funeralii au fost văzuţi cei trei principali lideri ai opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, Vitali Kliciko şi Oleg Tiagnibok. Potrivit AFP, unii dintre participanţi au fluturat drapelul naţionalist belarus alb-roşu-alb, ce datează din perioada presovietică şi care este interzis în Ucraina.
Protestele se extind
Protestele s-au extins duminică şi în afara capitalei. După ce în zilele anterioare demonstranţii au încercat să ocupe clădiri publice în mai multe regiuni din vestul, nordul şi estul ţării, inclusiv la Cernăuţi, iar în cursul dimineţii de duminică demonstranţii au ocupat o clădire din centrul Kievului, unde poliţia îşi stabilise un centru de coordonare a operaţiunilor, alte mii de manifestanţi au atacat o clădire a administraţiei regionale din localitatea Zaporojie, din sud, acţiune ce a dus la confruntări cu poliţia, soldate cu mai mulţi răniţi.
Peste 40 de persoane care au fost arestate după ce au ocupat un sediu al administraţiei regionale din localitatea Cerkasî, situată în centru ţării, au fost puse sub acuzare.
Poliţia a împrăştiat duminică mai multe mii de manifestanţi care încercau să ocupe clădirea administraţiei regiunii Zaporojie, situată în sudul Ucrainei, au făcut cunoscut membri ai forţelor de ordine şi martori citaţi de mass-media locale, potrivit AFP.
Ziarişti aflaţi la faţa locului au informat că s-au înregistrat răniţi, după ce poliţia a făcut uz de bastoanele din dotare şi de grenade asurzitoare.
Aproape 600 de membri ai forţelor de ordine au intervenit împotriva a 3.000 de manifestanţi care au încercat să intre în localul respectiv, a precizat sursa amintită. A fost deschisă o anchetă, iar manifestanţii în cauză sunt pasibili de o pedeapsă de până la şase ani de închisoare.
Ameninţări cu atentate la centralele hidroelectrice şi nucleare!
Mai mult decât atât, forţele de ordine se confruntă cu ameninţări de atentate asupra centralelor hidroelectrice şi nucleare, a anunţat luni Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU), într-un comunicat citat de agenţia de presă Ria Novosti.
Opoziţia este mobilizată în centrul Kievului după refuzul preşedintelui la sfârşitul lunii noiembrie de a semna Acordul de asociere şi de liber-schimb cu Uniunea Europeană, orientându-se în schimb spre o apropiere de Rusia.
Mişcarea s-a radicalizat brusc în cursul săptămânii trecute, dând naştere la scene de gherilă urbană, care s-au soldat cu trei morţi la Kiev (oficial - neoficial şase-şapte) şi s-a extins la nivelul întregii ţări, inclusiv la graniţa cu România.
La Bucureşti, “preocupare profundă” faţă de escaladarea violenţei
Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat vineri preocuparea profundă faţă de escaladarea violenţei în Ucraina şi a făcut apel la utilizarea dialogului pentru soluţionarea situaţiei, informează MAE într-un comunicat.
“Ministerul român al Afacerilor Externe face apel la utilizarea dialogului, ca unică modalitate de soluţionare a actualei situaţii şi subliniază necesitatea abţinerii de la orice măsuri sau acţiuni cu potenţial agravant. MAE transmite condoleanţe familiilor îndoliate ale celor ce au căzut victime în contextul manifestărilor violente de la Kiev din ultimele zile. Pierderea de vieţi omeneşti nu poate fi în niciun fel justificată, cu atât mai puţin prin argumente sau raţiuni politice”, se arată în comunicatul MAE.
Potrivit aceleiaşi surse, MAE “subscrie integral declaraţiei Înaltului Reprezentant al UE, Catherine Ashton, privind evenimentele din Ucraina şi se alătură apelului făcut de oficialul european în sprijinul angajării unui dialog deschis şi cuprinzător între autorităţi, opoziţie politică şi societatea civilă ca singura cale viabilă pentru soluţionarea situaţiei din această ţară. Totodată, susţine sprijinul consolidat, prin intermediul tuturor instrumentelor diplomatice, pe care UE a decis să îl acorde pentru soluţionarea politică a actualei crize”.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe deplânge modul şi circumstanţele în care a fost adoptat, recent, de către Parlamentul ucrainean pachetul legislativ care are ca efect restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, cu precădere libertatea de expresie şi asociere.
Concesiile lui Ianukovici
Pentru a pune capăt crizei, Ianukovici a propus opoziţiei o serie de concesii, printre care revizuirea Constituţiei şi intrarea opoziţiei la guvernare, dar adversarii săi au răspuns într-un mod precaut şi şi-au făcut publică hotărârea de a continua lupta până la îndeplinirea tuturor revendicărilor, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate.
Ianukovici a declarat vineri seară, la o întâlnire cu reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi religoase din Ucraina, că în acţiunile radicalilor din Kiev sunt implicaţi cetăţeni străini, cu experienţă de luptă, care au participat anterior la ostilităţi în diferite parţi ale lumii.
'Nu numai ucrainenii sunt implicaţi (în acţiunile extremiste), dar şi rezidenţi ai altor ţări, care au participat la diferite ostilităţi regionale şi care fac obiectul unor mandate internaţionale de căutare. Ei s-au baricadat în clădirile invadate. Noi ştim că există arme acolo', a declarat şeful statului ucrainean, indicând că reprezentanţi ai unor grupări radicale şi lideri ai unor organizaţii de crimă organizată au încercat să intre în ultimul timp în Ucraina, dar că nu au fost lăsaţi la graniţă.
În acelaşi timp, opoziţia ucraineană şi-ar dori să atragă parteneri occidentali în negocierile sale cu puterea de la Kiev pentru găsirea unei soluţii la criză, după cum a declarat Arseni Iaţeniuk, unul din liderii formaţiunii Batkivşcina (Patria), în urma întrevederii de vineri cu comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Fule.
“Ceea ce se petrece în ţară nu este o criză politică. În prezent, în Ucraina este o criză la nivelul societăţii. Pot să spun în mod clar, fără o mediere din partea partenerilor occidentali, va fi dificil de găsit o rezolvare. Considerăm că negocierile trebuie să se desfăşoare cu implicarea partenerilor noştri occidentali”, a declarat Iaţeniuk, citat de serviciul de presă al partidului său.
Potrivit acestuia, opoziţia susţine crearea unei comisii de anchetă temporare, sub auspiciile Consiliului Europei, pentru investigarea evenimentelor recente din Ucraina.
Confruntările de la Kiev dintre manifestanţi şi poliţie durează de aproape o săptămână şi experţii consideră că este timpul pentru mediatorii internaţionali, în special pentru UE şi Rusia, de a se implica în reglementarea crizei ucrainene, scrie vineri cotidianul rus Kommersant.
Evenimentele recente din Ucraina conduc către o tristă concluzie: părţile aflate în conflict nu vor putea ieşi din impas şi nu vor putea evita cel mai rău scenariu - războiul civil -, fără ajutor extern, întrucât atât autorităţile, cât şi opoziţia se comportă într-un mod confuz şi incoerent, adaugă cotidianul, citat de RIA Novosti.
Greu de explicat
Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici a adoptat, pentru un motiv greu de explicat, legi foarte severe, discutabile şi departe de a fi putea fi capabilă să le aplice, aşa cum arată, de altfel, şi evenimentele care au urmat adoptării lor. Atunci pentru ce puterea a votat aceste legi care au aruncat gaz pe focul deja întins din Piaţa Independenţei? De ce atâta grabă? - se întreabă Kommersant.
În ceea ce priveşte opoziţia, nici abordarea acesteia nu este mai coerentă. Nici chiar liderii moderaţi nu par a fi foarte convingători, potrivit comentariului din influentul ziar rus. 'Vitali Kliciko (cunoscutul boxer, liderul partidului Udar, n.red) acceptă mai întâi dialogul cu autorităţile, se întâlneşte cu preşedintele Ianukovici de două ori, apoi anunţă ieşirea din negocieri şi îi denunţă pe combatanţii radicali pe care îi califică provocatori înainte de a-l imita în final pe neonazistul Oleg Tiagnîbok (liderul formaţiunii ultranaţionaliste Svoboda), punând mulţimea adunată în Maidan (Piaţa Independenţei) să scandeze “Glorie eroilor””.
Se îndreaptă spre un război civil?
În prezent nu există în Ucraina un dialog şi, în acest timp, ţara se îndreaptă în fiecare zi puţin câte puţin către un război civil. Această mişcare sinucigaşă trebuie oprită, mai scrie Kommersant. Dacă politicienii ucraineni nu au instinctul supravieţuirii, este probabil timpul ca vecinii Ucrainei să-i vină în ajutor. “Rusia şi UE, în primul rând, dar nu cei care, până în prezent, au definit politica UE în Europa de Est, nici polonezii, nici ţările baltice, nici ministrul suedez de Externe Carl Bildt, întrucât Ucraina este pentru aceştia un câmp de bătălie geopolitică împotriva Moscovei”, consideră cotidianul rus.
Vocea Rusiei şi teoria “redobândirii teritoriilor pierdute”
“În presa din România şi în grupurile naţionaliştilor români de pe reţelele sociale, se vehiculează intens ideea utilizării crizei din Ucraina pentru “redobândirea teritoriilor pierdute”. Posibilitatea ca România să obţină câştiguri teritoriale de pe urma crizei ucrainene merită analizată.
Probabil, unica opţiune pentru anexarea Bucovinei de Nord şi ţinutului Herţa este utilizarea organizaţiilor româneşti locale pentru declararea nesupunerii faţă de puterea de la Kiev, organizarea rapidă a unor “congrese”, “referendumuri” sau “consultări populare” şi recunoaşterea deciziilor acestor “foruri” de către puterea de la Bucureşti. Şansele de reuşită sunt aproape de zero, dar spre deosebire de o tentativă de a realiza schimbări teritoriale printr-o operaţiune, ele există”, comentează un jurnalist de la Vocea Rusiei.
“Din păcate pentru cei care visează la redesenarea frontierelor cu Ucraina, orice tentativă (cu atât mai mult o tentativă reuşită) de a integra Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa în România se va solda cu consecinţe negative foarte serioase:
România îşi va strica definitiv relaţiile cu Germania care deja l-a pălmuit diplomatic pe Băsescu pentru discursurile unioniste. Dacă Băsescu trece de la vorbe la fapte, Germania va căuta şi, luând în calcul influenţa Berlinului asupra mecanismelor Uniunii Europene, va găsi modalităţi pentru a pedepsi România din punct de vedere politic şi, mai ales, economic.
“Pe teren”, susţinătorii intrării în România se vor confrunta cu gherilele naţionaliste ucrainene care au fost antrenate şi pregătite de instructori americani să lupte împotriva autorităţilor legitime ucrainene. De fapt, nucleul dur al “protestatarilor paşnici proeuropeni” este format din neonazişti care nu au sentimente pozitive faţă de români şi cu atât mai mult nu vor fi de acord cu cedări teritoriale în favoarea României. Şansele ca americanii să-i permită lui Băsescu să le ia euronaziştilor o regiune întreagă sunt nule.
Din momentul în care România va încălca tratatul de la 1997, semnat de Emil Constantinescu, toate ţările care au pretenţii faţă de România sau faţă de care România ar putea avea pretenţii teritoriale vor utiliza această încălcare drept precedent pentru acţiuni agresive la adresa integrităţii teritoriale a statului român”, mai scrie sursa citată.
Per ansamblu, acţiunile de redesenare a frontierei cu Ucraina sunt nerecomandabile, deşi nu ar fi prima dacă când liderii de la Bucureşti ar sacrifica bunul simţ în numele unor calcule politice interne, este concluzia autorului.
Citește pe Antena3.ro
