Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe măsură ce relațiile dintre Moscova și Uniunea Europeană se înrăutățesc periculos, după invazia din Ucraina, Putin își îndreaptă atenția spre China, aprofundând legăturile economice și încheind acorduri mari, pe termen lung, în domeniul gazelor naturale.
De cealaltă parte, Beijingul și-a intensificat propriul război cu administrația de la Washington, după ce o serie de membri ai Congresului american au vizitat insula separatistă Taiwan, iritându-i la cote fără precedent pe liderii comuniști chinezi.
„Reciproc avantajos”, în ciuda SUA și a aliaților săi
Directorul general al „Gazprom”, Alexei Miller, a precizat că măsura de a permite plățile în ruble și yuani a fost „reciproc avantajoasă”, atât pentru Rusia, cât și pentru compania de stat „China National Petroleum Corporation”, deținută de Beijing.
„Măsura va simplifica calculele, va deveni un exemplu excelent pentru alte companii și va da un impuls suplimentar pentru dezvoltarea economiilor noastre!”, a adăugat el.
De la invazia Ucrainei, Rusia a încetat să se mai bazeze pe dolarii americani pentru comerțul cu energie, care constituie cea mai mare sursă de venit a exporturilor sale.
La începutul anului, Moscova a cerut ca „țările neprietenoase” să plătească pentru gazul rusesc cu ruble, deschizând conturi bancare în moneda Rusiei la „Gazprombank”.
Având în vedere cât de mult depind țările europene de exporturile energetice rusești, multe dintre aceste state au fost nevoite să accepte condițiile Kremlinului.
Între timp, Rusia a întrerupt livrările către țări precum Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda, deoarece au refuzat termenii acordului.
Rusia a escaladat și mai mult tensiunile, atunci când „Gazprom” a anunțat, săptămâna trecută, că nu va reporni fluxurile de gaze prin conducta-cheie „Nord Stream 1”, în pofida faptului că aceasta era programată să revină online, sâmbătă.
Gazoductul fusese închis deja, de miercurea trecută, pentru trei zile de întreținere planificată, dar rușii au dat vina, de data aceasta, pe o scurgere de petrol la stația de compresie „Portovaya”.
Nu a fost oferit niciun termen pentru reluarea exporturilor, iar acest lucru a intervenit după ce fluxurile prin conductă scăzuseră deja la doar 20% din nivelurile normale din iulie.
Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, declara sâmbătă: „Suntem bine pregătiți să ne opunem utilizării extreme a armei gazului de către Rusia. Nu ne temem de deciziile lui Putin, le cerem rușilor să respecte contractele, dar, dacă nu o fac, suntem pregătiți să reacționăm.”. Cuvintele sale nu au liniștit însă pe nimeni, anticipând, în schimb, o iarnă lungă și grea pentru statele europene.
Apropiere de nevoie
China și Rusia și-au aprofundat relațiile în ultimul an, în timp ce Moscova a început să caute alți cumpărători pentru aprovizionarea sa cu energie.
Cu puțin timp înainte de invazie, Rusia a convenit asupra unui contract pe 30 de ani pentru a livra gaz Chinei prin intermediul unei noi conducte, furnizând 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
De asemenea, în ajunul invaziei, Moscova a semnat o prelungire istorică de 37,5 miliarde de dolari a contractului de furnizare de gaze către China. Putin a salutat acordul ca fiind un „eveniment cu adevărat istoric, nu numai pentru piața energetică globală, ci mai ales pentru noi, pentru Rusia și China”.
Rusia a început să pompeze gaz către China, prin gazoductul „Power of Siberia”, cu o lungime de 3.000 de kilometri, încă de la sfârșitul anului 2019.
În plus, armatele Chinei și Rusiei au colaborat destul de des în ultimul deceniu, pe fondul creșterii tensiunilor dintre cele două superputeri și Statele Unite.
În ceea ce privește comerțul, securitatea și geopolitica, Moscova și Beijingul sunt tot mai mult pe aceeași lungime de undă, formând un bloc care încearcă să contracareze influența americană.
China și Rusia nu au o alianță oficială. Cu toate acestea, încă de anul trecut, în timpul unei videoconferințe care a avut loc între Xi Jinping și Vladimir Putin, președintele chinez i-a transmis liderului de la Kremlin că, „prin apropierea și eficiența sa, această relație depășește până și o alianță”.
Într-adevăr, Beijingul s-a abținut până acum să dea vina pe Moscova pentru invadarea Ucrainei, criticând, în schimb, „rolul provocator” al NATO în acest război. Pe de altă parte, China s-a ferit să întindă coarda prea tare în relația cu Occidentul și a dezmințit că ar fi livrat sau ar avea intenția să furnizeze Moscovei arme în conflictul din Ucraina.
„Asia reprezintă viitorul!”
În acest context, Putin a tunat, ieri, contra Occidentului, pe care l-a acuzat că a subminat economia mondială, prin ceea ce președintele rus consideră a fi „o încercare „zadarnică şi agresivă” de a-şi impune hegemonia. Concomitent, el a susţinut că puterile în ascensiune din Asia reprezintă viitorul planetei.
Adresându-se Forumului Economic Estic de la Vladivostok, în Extremul Orient, liderul de la Kremlin a afirmat că sancţiunile impuse țării sale au înlocuit pandemia de COVID-19 ca principală ameninţare pentru economia mondială.
„Vorbesc despre febra sancţiunilor occidentale, cu tentativa sa impertinentă şi agresivă de a impune modele de comportament altor ţări, de a le priva de suveranitatea lor şi de a le subordona voinţei lor!”, a spus președintele rus.
Occidentul încearcă să-şi impună lumii voinţa, însă puterea sa este în declin, deoarece originea creşterii mondiale se află acum în Asia, a mai precizat Putin.
„Schimbări ireversibile şi chiar tectonice au avut loc în relaţiile internaţionale (...) Rolul ţărilor şi regiunilor dinamice şi promiţătoare, în principal regiunea Asia-Pacific, a crescut considerabil.”, a adăugat el.
Rusia nu poate fi izolată, a declarat, în același timp, liderul de la Kremlin, avertizând că Moscova va sfida încercările Occidentului de a scoate ţara de pe scena globală.
Putin a mai spus că Rusia vede mai multe oportunităţi de intrare pe pieţele din Orientul Mijlociu şi Iran, în urma impunerii de către Occident a unor sancţiuni severe, ca răspuns la campania militară din Ucraina.
Referindu-se apoi la impactul sancţiunilor asupra ţării sale, Putin a spus că economia rusă se confruntă cu ceea ce a numit drept „ o agresiune financiară şi tehnologică din partea Occidentului”. El a recunoscut că unele sectoare industriale şi regiuni întâmpină dificultăţi.
Putin a insistat că sancţiunile occidentale care vizează Rusia reprezintă un pericol pentru întreaga planetă şi şi-au demonstrat lipsa de viziune, în timp ce lumea se îndreaptă spre Asia.
Occidentul a subminat economia mondială prin încercările sale „agresive” de a-şi impune dominaţia asupra lumii, fără a reuşi să oprească ascensiunea regiunii Asia-Pacific, susține Putin.
Kremlinul se crede învingător
Putin a mai spus că Rusia nu a pierdut nimic în confruntarea globală cu SUA din cauza conflictului din Ucraina, ci a câștigat, de fapt, prin stabilirea unui „nou curs suveran”, care îi va restabili influența globală.
În discursul său principal, Putin a menționat cu greu Ucraina, dincolo de o referire la exporturile de cereale. Atunci când a fost întrebat însă de un moderator dacă „s-a pierdut ceva în urma conflictului”, Putin a spus că Rusia a câștigat și va ieși „reînnoită” și „curățată” de obstacolele întâlnite.
„Nu am pierdut nimic și nu vom pierde nimic!”, a spus Putin. „Tot ceea ce este inutil, dăunător și tot ceea ce ne împiedică să mergem înainte va fi respins!”, a adăugat el.
„În privința a ceea ce am câștigat, pot spune că principalul câștig a fost întărirea suveranității noastre, iar acesta este rezultatul inevitabil a ceea ce se întâmplă acum. Acest lucru va consolida în cele din urmă țara noastră din interior!”, a afirmat liderul de la Kremlin.
El a recunoscut, totuși, că acest conflict a declanșat „o anumită polarizare”, atât în lume, cât și în Rusia.
Întrevedere Xi-Putin
Fără îndoială, relația tot mai apropiată dintre Moscova și Beijing va fi cimentată de președinții Xi Jinping și Vladimir Putin, care se vor întâlni în timpul unui summit organizat în Uzbekistan, săptămâna viitoare.
Este vorba despre prima întâlnire față în față între cei doi lideri, după invazia rusă în Ucraina, la începutul acestui an. De asemenea, aceasta va fi prima călătorie în străinătate pentru Xi de la începutul pandemiei de coronavirus.
