Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cifra estimată reprezintă o creștere de aproape patru ori față de anul 2021, atunci când doar șase națiuni îndeplineau acest obiectiv. La momentul respectiv, președintele Vladimir Putin nu-și lansase încă invazia în țara vecină, ordonată de către Kremlin în februarie 2022.
„Europenii fac mai mult pentru securitatea lor colectivă decât în urmă cu câțiva ani.”, a spus Stoltenberg, într-un discurs susținut la sediul grupului de cercetare „Wilson Center”, din Washington, la începutul săptămânii.
După discurs, Stoltenberg s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele Joe Biden. Cu acest prilej, șeful administrației americane a afirmat că alianța a devenit „mai mare, mai puternică și mai unită decât a fost vreodată”, în timpul mandatului lui Stoltenberg.
De altfel, Biden a vorbit cu afecțiune despre Stoltenberg, adresându-i-se cu apelativul „prietene” și spunând că și-ar fi dorit ca șeful alianței occidentale, care este secretar general al NATO din 2014, să mai poată îndeplini un nou mandat, atunci când cel actual va expira, în luna octombrie.
„Împreună, am descurajat continuarea agresiunii rusești în Europa. Am întărit flancul estic al blocului militar transatlantic, arătând clar că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO!”, a mai precizat Biden.
La rândul lui, Stoltenberg a remarcat că aliații cumpără mai multe echipamente militare din SUA. „Așadar, NATO este bun pentru securitatea SUA, dar NATO este bun și pentru locurile de muncă din SUA.”, a spus el, părând să-i dea o mână de ajutor liderului de la Washington în campania prezidențială, în contextul în care Biden a fost acuzat atât de către republicani, cât și de către Donald Trump, rivalul său în cursa pentru Casa Albă, că toacă banii americanilor într-un război fără sfârșit.
Două amenințări majore
Membrii NATO conveniseră, încă din 2014, să cheltuiască cel puțin 2% din produsul lor intern brut pentru apărare. Creșterea cheltuielilor de anul acesta reflectă îngrijorările legate de războiul din Ucraina.
Polonia, cu peste 4%, și micul stat baltic Estonia se află, ambele, înaintea Statelor Unite în acest an, în privința procentului din PIB-ul lor, pe care îl cheltuiesc pentru apărare. Ambele țări se învecinează cu Rusia.
Cheltuielile pentru apărare la nivelul aliaților europeni și al Canadei au crescut cu aproape 18% numai în acest an, în cea mai mare creștere din ultimele decenii, arată cifrele estimative ale NATO, publicate la începutul săptămânii.
Unele țări sunt, de asemenea, îngrijorate de posibila realegere a fostului președinte Donald Trump, care a caracterizat mulți aliați din NATO ca fiind „profitori” de pe urma cheltuielilor militare imense ale SUA.
De altfel, Trump, creditat anul acesta cu șanse reale pentru reîntoarcerea la Casa Albă, a declarat în campania electorală că nu-i va apăra pe membrii NATO care nu-și îndeplinesc obiectivul în privința cheltuielilor de apărare.
„Administrațiile americane au venit cu argumentul, absolut valabil, că aliații SUA cheltuiesc prea puțin.”, a remarcat Stoltenberg în acest context. „Vestea bună este că acest lucru se schimbă!”, a adăugat el.
Anul acesta, 23 din cele 32 de state membre ale NATO și-au atins ținta cheltuielilor de apărare, raportate procentual la produsul intern brut. Astfel, lista „celor 23” este formată din: Polonia (4,1%), Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,2%), Grecia (3,1%), Lituania (2,9%), Finlanda (2,4%), Danemarca (2,4%), Regatul Unit al Marii Britanii (2,3%), România (2,3%), Macedonia de Nord (2,2%), Norvegia (2,2%), Bulgaria (2,2%), Suedia (2,1%), Germania (2,1%), Ungaria (2,1%), Cehia (2,1%), Turcia (2,1%), Franța (2,1%), Olanda (2,1%), Albania (2,0%), Muntenegru (2,0%), Slovacia (2,0%).
Statele membre care nu și-au îndeplinit obiectivul sunt: Croația (1,8%), Portugalia (1,6%), Italia (1,5%), Canada (1,4%), Belgia (1,3%), Luxemburg (1,3%), Slovenia (1,3%) și Spania (1,3%).
Ca sumă absolută, se estimează că SUA vor cheltui anul acesta pentru apărare 968 de miliarde de dolari, mai mult decât dublul totalului alocat de restul aliaţilor.
Pregătirea unui summit crucial
Vizita lui Stoltenberg în SUA pregătește terenul pentru ceea ce se așteaptă a fi un summit crucial al liderilor NATO, organizat la Washington, luna viitoare.
Blocul militar transatlantic a crescut în forță și mărime de la invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu doi ani, prin aderarea a doi noi membri, Suedia și Finlanda. Mai mult, NATO și-a dublat și granița comună cu Rusia.
De-a lungul timpului, cheltuielile pentru apărare ale multor țări europene au scăzut brusc, după ce prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991 părea să neutralizeze ceea ce era considerată, la vremea respectivă, principala amenințare la adresa securității Occidentului.
După ce Rusia a ocupat însă peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, membrii NATO au convenit în unanimitate să cheltuiască cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare în decurs de un deceniu.
Iar Invazia lansată de Putin în 2022, în țara vecină, a stimulat statele europene nou intrate în prima linie a unui război derulat în inima Europei să aloce mai multe resurse pentru a îndeplini acest obiectiv.
În aceste condiții, este de așteptat ca, în timpul summitului de la Washington, statele membre ale alianței militare transatlantice să pună accentul pe modalitățile concrete prin care NATO poate oferi sprijin pentru Kiev în perioada imediat următoare, ținând cont de faptul că ucrainenii se confruntă de câteva săptămâni cu valuri de atacuri aeriene și terestre din partea rușilor.
Problema aderării Ucrainei
Până în prezent, liderii NATO au refuzat să dea curs apelurilor repetate ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a cerut admiterea imediată a țării sale în blocul militar transatlantic, într-un moment când războiul este în plină desfășurare.
La Washington, Stoltenberg a subliniat eforturile depuse între timp pentru a sprijini Ucraina. Printre acestea se numără simplificarea de către Alianța Nord-Atlantică a procesului de aderare a Ucrainei și furnizarea de către fiecare națiune NATO în parte de armament modernizat și instruire pentru armata ucraineană.
Aici, șeful NATO a menționat inclusiv SUA, care oferă Kievului avioane F-16 și aduce piloți ucraineni în America pentru instruirea pe aceste avioane avansate.
„Ideea este de a apropia atât de mult Ucraina de statutul de membru, încât, atunci când va veni momentul, atunci când va exista un consens, să poată deveni imediat membru al alianței noastre.”, a declarat Stoltenberg.
Indiferent cum se va încheia ofensiva Rusiei, doar includerea Ucrainei în alianță îl va descuraja pe Putin să încerce din nou, în viitor, să cucerească Ucraina, a mai spus șeful NATO.
„Când luptele se vor încheia, aderarea la NATO” pentru Ucraina „garantează că războiul se termină cu adevărat”, a precizat el.
Perspectiva aderării Ucrainei la NATO a fost mult timp o anatemă pentru Putin, aceasta fiind una dintre motivațiile sale declarate pentru ocuparea Crimeei. El s-a oferit, săptămâna trecută, să ordone o încetare imediată a focului, dacă Ucraina renunță la planurile sale de a adera la blocul militar occidental. Oferta a fost respinsă de către liderii de la Kiev.
Situație incertă
O conferință derulată în Elveția, la sfârșitul săptămânii trecute, a fost prezentată ca un prim pas spre pace. Deși s-a încheiat cu promisiunea de a lucra la o rezoluție internațională pe tema găsirii unei soluții de încetare a conflictului, reuniunea a avut însă puține rezultate concrete.
La conferință au participat în mare parte națiuni occidentale, iar Rusia nu a fost invitată. China nu a participat, iar India, Arabia Saudită, Africa de Sud și Mexic nu au semnat documentul final al reuniunii.
Pe linia frontului, forțele Kievului, depășite numeric și ca armament, se luptă pentru a opri armata rusă, care a ocupat noi zone din teritoriul ucrainean, după ce dispute politice interne din Congresul SUA și din Parlamentul European au dus la întârzieri în livrarea ajutorului militar american și european.
În ultimele luni, Ucraina a fost lipsită de trupe, muniție și apărare aeriană, în timp ce forțele Kremlinului încearcă să paralizeze alimentarea cu energie națională și să străpungă linia frontului în estul țării.
