Într-o amplă acţiune de solidarizare a presei din România, care, probabil, nu mai are un precedent decât în momentul răpirii jurnaliştilor români în Irak, redacţiile ai căror jurnalişti nu şi-au putut exercita profesia, din cauza piedicilor şi hărţuirilor din partea autorităţilor de la Chişinău, s-au mobilizat, cerând, totodată, ajutor, organismelor internaţionale din domeniul media.
Printre semnatarii apelurilor adresate forurilor internaţionale se numără şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), care semnalează tratamentul total inacceptabil aplicat trimişilor săi speciali, aflaţi în misiune jurnalistică în Republica Moldova. Scrisoarea a fost transmisă South East Europe Media Organisation (SEEMO), organizaţie media a editorilor de presă din sud-estul Europei, afiliată Institutului Internaţional de Presă (IPI), dar şi IPI direct.
RALIERE. "Ne raliem poziţiilor şi protestului public ale institutiilor media româneşti care au denunţat refuzul autorităţilor de la Chişinău de a permite accesul mai multor jurnalişti pe teritoriul Republicii Moldova, ca şi condamnării acestor decizii de către organizaţii internaţionale, precum <>, care califică drept injuste şi periculoase obstrucţiile regimului de la Chişinău la adresa libertăţii presei", se arată în scrisoarea Societăţii Române de Radiodifuziune
(SRR).
SRR detaliază problemele întâmpinate de jurnaliştii săi, reamintind şi cazul Cristinei Dumitrescu, fost corespondent SRR în Moldova, căreia i-a fost respinsă, fără nici un fel de explicaţie, acreditarea la Chişinău, caz care a făcut, de altfel, obiectul unui protest separat, în urmă cu câteva luni, din partea SEEMO şi IPI la adresa autorităţilor din Moldova. Din păcate, acestea au rămas inflexibile în refuzul lor.
FAPTELE. "Cătălin Gomboş, reporter special şi tehnicianul de sunet Laurenţiu Stângaciu au sosit la Chişinău miercuri, 8 aprilie, cu o cursa a companiei Air Moldova, venind de la Budapesta. Pe aeroport, la verificarea paşapoartelor şi la întrebările de rutină despre scopul călătoriei cei doi au menţionat că urmau să se alăture celor două jurnaliste ale SRR aflate deja la faţa locului pentru a relata despre evenimentele petrecute la Chişinău după alegerile de la 5 aprilie 2009. Au fost chestionaţi şi despre biletele de întoarcere şi despre rezervarea la hotel, ambele fiind asigurate, ca şi despre ruta prin Budapesta aleasă pentru călătorie. Întrebările au fost reluate în mai multe rînduri şi de alţi poliţişti de frontieră ca şi de personal civil al aeroportului. După o aşteptare de peste o oră şi fără nicio explicaţie, li s-a comunicat că vor fi conduşi la terminalul "Plecări". De ce? Întrebarea a rămas fără răspuns, singura reacţie fiind invitaţia de a aştepta până se vor mai face alte verificări. După alte aproape două ore, timp în care au fost permenent şi atent supavegheaţi, au fost întrebaţi ce rută de în toarcere preferă. La replica lui Cătălin Gomboş că sunt acolo pentru a intra în Republica Moldova şi nu pentru a pleca, aceeaşi tăcere şi absenţă a oricărei explicaţii pentru refuzul accesului. Paşapoartele erau reţinute, cu precizarea că le vor recupera de la comandantul aeronavei cu care vor reveni în ţară (tratament aplicat, de regulă, deportaţilor). Cea mai apropiată oră de plecare a fost cu o cursă de Istanbul, iar după ce trimişii noştri au prezentat biletele pe care le cumpăraseră, li s-au restituit totuşi paşapoartele.
Orice demers sau insistenţe suplimentare au fost abandonate, mai ales că ele ar fi putut periclita situaţia corespondentului Radio România, Daniela Coman, aflată la Chişinău. Cu o zi înainte şi reporterului de la Radio Iaşi, Mihaela Munteanu, care a încercat să ajungă pe teritoriul moldav printr-un punct de trecere a frontierei pe cale rutieră, i s-a interzis în primă instanţă accesul, doar o a doua încercare având succes.
CAZUL PRECEDENT. Nu sunt singurele abuzuri ale autorităţilor de la Chişinău faţă de ziariştii SRR. Recent, corespondentului nostru Cristina Dumitrescu i-a fost respinsă, fără nicio justificare, acreditarea de către Ministerul de Externe al Republicii Moldova, fapt pe care l-am dezaprobat în mod public.
O facem şi acum, exprimându-ne îngrijorarea faţă de aceste acte arbitrare de încălcare a dreptului exercitării profesiei de jurnalist şi, prin aceasta, a dreptului la libera exprimare şi informare. Trimişilor noştri, aflaţi în misiune profesională, le-au fost afectate în mod ilegal şi libertatea de mişcare, drept fundamental al tuturor cetăţenilor europeni, garantat prin legislaţia comunitară, ca şi drepturile statuate în conveţiile internaţionale de protecţie a jurnaliştilor. Pe fundalul situaţiei tensionate din ultimele zile, jurnaliştii sunt supuşi unor hărţuiri şi presiuni psihice comparabile şi chiar depăşindu-le pe cele din zone de conflict armat", se mai arată în scrisoarea SRR.
În încheiere, SRR solicită ca absolut necesară şi urgentă intervenţia organizaţiilor internaţionale, ca şi a forurilor europene pentru a determina autorităţile Republicii Moldova să respecte dreptul la libera circulaţie şi la exercitarea fără îngrădiri a profesiei de jurnalist.
TELEVIZIUNEA ROMANA. La rândul său, Societatea Română de Televiziune (SRTv) a solicitat, într-un comunicat citat de Mediafax, eliberarea imediatã a corespondentului TVR la Chişinãu, Doru Dendiu, care a fost reţinut ieri preţ de câteva ore de poliţia din Republica Moldova.
Totodatã, Televiziunea Românã a cerut autoritãţilor din Republica Moldova "sã se abţinã de la orice acte de naturã sã împiedice exercitarea, în condiţii normele, a meseriei de jurnalist de cãtre ziariştii aflaţi pe teritoriul republicii Moldova".
De asemenea, TVR a solicitat organismelor internaţionale "sã intervinã pe lângã autoritãţile din Republica Moldova pentru a dispune toate mãsurile necesare în vederea restabilirii unui climat favorabil exercitãrii în condiţii normale a profesiei de jurnalist de cãtre toţi ziariştii aflaţi pe teritoriul acestui stat".
Pe de altã parte, printr-un alt comunicat remis vineri, Televiziunea Românã a respins "în mod categoric" orice acuzaţie privind o aşa-zisã incitare la acţiunile de protest de la Chişinãu de cãtre TVR, SRTv reacţionând în urma afirmaţiilor lui Vladimir Ţurcanu, preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunitãţi din Parlamentul Republicii Moldova. "Emisiunile TVR au informat în mod echilibrat şi profesionist în legãturã cu evoluţiile din Republica Moldova, conform deontologiei jurnalistice, principiului libertãţii presei şi principiului privind liberul acces la informaţie al cetãţenilor", a transmis TVR.
TVR a precizat cã este în proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu Republica Moldova, deoarece, pe 27 septembrie 2007, Consiliul Coordonator al Audiovizualului de la Chişinãu a retras ilegal licenţa de emisie a TVR în Republica Moldova.
Citește pe Antena3.ro