Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea de 6,5 puncte procentuale a fost mult mai mică decât se așteptau economiștii, dar a marcat o schimbare majoră în politica noii echipe economice a lui Erdogan, care a fost adusă pentru a combate inflația galopantă.
Liderul Turciei a insistat până acum să mențină ratele dobânzilor la un nivel scăzut.
Inflația este de aproape 40%, iar turcii se află în pragul unei crize a costului vieții.
Șeful băncii centrale a Turciei, Hafize Gaye Erkan, în vârstă de 44 de ani, a fost recrutată din SUA abia luna aceasta, în urma realegerii lui Erdogan în funcția de președinte.
Decizia sa marchează prima creștere a ratelor dobânzilor din decembrie 2020, după o perioadă turbulentă în care trei guvernatori ai băncii centrale au fost concediați în mai puțin de doi ani, deoarece au încercat să se țină de economia ortodoxă.
Deși majorarea aproape dublează rata dobânzii de politică monetară a Turciei la 15%, este mult mai mică decât prognozaseră mulți economiști. Banca de investiții americană Morgan Stanley sugerase că va ajunge la 20%, în timp ce Goldman Sachs a spus că ar putea ajunge la 40%.
Comitetul de politică monetară al băncii a precizat că mișcarea de joi a fost începutul unui proces gradual, obiectivul fiind de a reduce inflația la 5%.
Membrii Comitetului au declarat că au „decis să înceapă procesul de înăsprire monetară pentru a stabili cât mai curând posibil cursul dezinflației... și pentru a controla deteriorarea comportamentului prețurilor”.
Problema președintelui Erdogan este că rata inflației din Turcia rămâne încă încăpățânat de ridicată, iar rezervele băncii centrale au scăzut la niveluri critic de scăzute, după ce a cheltuit miliarde de dolari încercând să susțină lira.
Ratele dobânzilor au scăzut de la 19% în urmă cu doi ani la 8,5% în ultimele luni, iar schimbarea de direcție va avea repercusiuni pentru o țară aflată deja în criză economică.
Erdogan „trebuie să facă ceva pentru economie, dar o schimbare clară spre politici economice ortodoxe ar lovi o mare parte a societății și nu ar vrea să aibă acest impact asupra alegerilor locale” de anul viitor.
Economia Turciei a înregistrat o creștere spectaculoasă în primii ani de conducere a președintelui Erdogan. Însă, în ultimii ani, acesta a renunțat la înțelepciunea economică tradițională, dând vina pentru inflația ridicată pe costurile ridicate ale împrumuturilor și încercând să stimuleze creșterea economică.
În ultimii cinci ani, moneda turcă a pierdut peste 80% din valoare, iar investițiile străine au scăzut vertiginos. Turcii încearcă acum să scoată banii străini din băncile locale.
Mehmet Kerem Coban, de la Universitatea Kadir Has, a declarat că modelul economic al Turciei are nevoie de capital pentru a supraviețui, deoarece rezervele sale s-au topit.
Deși majorarea ratei a fost menită să stabilizeze lira turcească, investitorii s-au arătat neimpresionați, iar lira a continuat să scadă în raport cu dolarul.
(sursa: Mediafax)
