Războiul din Ucraina a provocat a patra cea mai mare criză de refugiați din istorie

Războiul din Ucraina a izbucnit pe 24 februarie 2022 și a provocat cea mai mare criză umanitară din Europa din ultimii 80 de ani. Potrivit statisticilor oficiale, milioane de ucraineni au plecat din țară, refugiindu-se în țările vecine și în cele occidentale. ONU a stabilit că în primele zile de la declanșarea războiului, peste un milion de oameni, în special femei, copii și bătrâni, au plecat din Ucraina prin țările vecine, Republica Moldova, Polonia și România.

Ulterior, numărul acestora a crescut foarte mult, ajungând la peste opt milioane de persoane în al doilea an de război Cei mai mulți refugiați au rămas în Polonia, dar numeroase persoane și familii se află și în Germania, Marea Britanie, Spania, România, Olanda, Italia, Cehia și Ungaria. Refugiații au ajuns și pe alte continente, în țări precum SUA, Canada, Japonia și Australia.

Peste 10 milioane de ucraineni au fost nevoiți să se mute în interiorul țării. Ei s-au mutat în funcțe de evoluția liniei frontului. Cei mai mulți au ajuns în vestul Ucrainei unde sunt teritoriile cele mai îndepărtate de trupele rusești.

În ceea ce privește numărul total al victimelor provocate de război, acesta este greu de estimat. Experții estimează că sunt zeci de mii de morți în tabăra ucraineană, atât din rândul civililor, cât și al militarilor. De altlel, din cauza pierderilor mari de pe front, ucrainenii vor să schimbe legea privind mobilizarea în armată. Un proiect este dezbătut în această perioadă de Parlamentul ucrainean.Autoritățile ucrainene vor să înăsprească legea privind moblilizarea în armată.

Dacă legea va fi adoptată, baza de recrutare se va mări, iar pedepsele pentru cei care nu se prezintă la armată vor fi majorate.Concret, noul proiect de lege stabilește pedepse mai grele pentru cei care încalcă legea privind mobilizarea. Astfel, instanțele ar putea confisca bunuri și impune restricții de călătorie și de conducere a unei mașini. Totodată, cetăţenii ar putea fi obligaţi să poarte cu ei actele de înregistrare militară, astfel încât polițiștii să le poată verifica în orice moment. Proiectul de lege propune și scăderea până la 25 de ani (de la 27 de ani) a vârstei de la care oamenii pot fi mobilizați. De asemenea, cetățenii ar putea fi obligați să aibă un cont online pentru corespondența ci birourile de recrutare. Proiectul de lege mai înlătură dreptul unor categorii de funcționari publici de a-și amâna recrutarea și permite persoanelor care au fost condamnate cu suspendare să meargă în armată.

(sursa: Mediafax)

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”