Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă va fi aprobat la acest nivel, bugetul Pentagonului va crește cu 4,3% pe an față de ultimii doi ani - chiar și după inflație -, comparativ cu o medie de mai puțin de 1% pe an, înregistrată între 2015 și 2021, arată o analiză realizată de „Center for Strategic and Budgetary Assessments” pentru publicația „The New York Times” (NYT).
Cheltuielile pentru achiziții ar urma să crească spectaculos anul viitor, inclusiv printr-un salt de 55% în finanțarea Armatei pentru cumpărarea de noi rachete și un salt de 47% pentru achizițiile de armament ale Marinei.
Săptămâna trecută, Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al președintelui Biden, a prezentat această creștere în termeni strategici, spunând că războiul din Ucraina a scos la iveală deficiențe în baza militară industrială a națiunii, care trebuie rezolvate pentru a garanta că SUA „sunt capabile să sprijine Ucraina și să poată face față unor situații neprevăzute și în alte părți ale lumii”.
Cantitatea uriașă a munițiilor și rachetelor trimise în Ucraina ilustrează, de altfel, cât de mult poate înghiți un război. Aceasta include peste 104 milioane de cartușe de arme de calibru mic, cel puțin un milion de cartușe de artilerie de 155 de milimetri, 46.000 de arme antitanc, peste 1.600 de rachete antiaeriene „Stinger” și 8.500 de rachete antiblindate „Javelin”, arată un bilanț al Pentagonului.
Armata ucraineană a epuizat capacitatea de producție de rachete a furnizorilor occidentali pe parcursul a câtorva ani, în doar câteva luni.
Combinația dintre războiul din Ucraina și consensul tot mai mare în privința apariției unei noi ere de confruntare între superputeri precum SUA și China a declanșat eforturi fără precedent la Washington pentru găsirea unui cadru optim, care să garanteze că baza industrială militară poate răspunde la creșterile cererilor.
Problema a devenit urgentă, deoarece SUA și aliații lor din NATO încearcă să mențină fluxul de arme către Ucraina, fără a-și diminua propriile stocuri la niveluri îngrijorătoare.
Producătorii de armament, pe cai mari
„Lockheed Martin”, cel mai mare contractor militar al SUA și cel important producător de arme din lume, a înregistrat comenzi de rachete în valoare de peste 950 de milioane de dolari de la Pentagon, în mare parte pentru a reface stocurile folosite în Ucraina.
Departamentul american al Apărării a acordat și „Raytheon Technologies”, al doilea producător de armament din lume, contracte în valoare de peste două miliarde de dolari pentru a livra sisteme de rachete, în vederea extinderii sau refacerii armelor utilizate pentru susținerea Ucrainei.
„Am trecut prin șase ani de «Stinger», în numai 10 luni!”, remarca Gregory J. Hayes, directorul executiv al „Raytheon”, într-un interviu acordat la începutul acestei luni, referindu-se la cele 1.600 de rachete antiaeriene de umăr produse de compania sa, trimise de administrația Biden în Ucraina. „Din acest motiv, ne va lua mai mulți ani pentru a ne reaproviziona și a ne reface”, a adăugat el.
Aceste contracte sunt însă doar între cele mai reprezentative din ceea ce se prefigurează a fi o nouă și amplă consolidare a apărării în SUA. Cheltuielile militare de anul viitor sunt pe cale să atingă cel mai ridicat nivel de la vârfurile de cost înregistrate în timpul războaielor din Irak și Afganistan, între 2008 și 2011, și al doilea cel mai înalt nivel, de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Altfel spus, aceste cheltuieli vor atinge un nivel care este mai mare decât bugetele combinate ale următoarelor zece cele mai mari agenții guvernamentale americane.
Concomitent, contractorii militari primesc și mai multe comenzi de la aliații SUA din Europa și Asia, deoarece și aceștia au ajuns la concluzia că trebuie să facă mai mult pentru a se înarma împotriva amenințărilor globale în creștere. Spre exemplu, Japonia a decis, luna aceasta, să își dubleze cheltuielile pentru apărare în următorii cinci ani, abandonând poziția pacifistă pe care a menținut-o în mare parte încă din 1945.
Mai mult, toate aceste fonduri nu iau în calcul o sumă estimată la 18 miliarde de dolari din livrările de arme planificate, dar pentru moment amânate de către SUA, pentru a înarma Taiwanul contra unui posibil atac al Chinei.
Totul pentru victorie! Lobbyiștii exultă
În același timp, contractorii militari rămân îngrijorați în privința investițiilor pentru a satisface actuala cerere tot mai mare de arme, care ar putea să dispară însă din nou, atunci când războiul se va încheia sau când politica își va schimba orientarea.
„Repornirea unei linii de producție nu este gratuită!”, afirmă Tom Arseneault, președintele „BAE Systems”, care ia acum în calcul repornirea liniei de fabricație a obuzierelor M777, pe care compania sa era pe cale să o închidă. M777 este un tun tractat de mare precizie, care trage cu proiectile de artilerie de 155 de milimetri, aflate, de asemenea, în număr tot mai limitat.
Legea anuală de autorizare militară, care a fost adoptată, săptămâna trecută, de către Senatul SUA, împiedică Forțele Aeriene și Marina să retragă sistemele de armament îmbătrânite, pe care armata ar dori să le scoată din uz, inclusiv anumite avioane de transport C-130 sau avioanele de luptă F-22.
În același timp, legea prevede miliarde de dolari în plus pentru a construi mai multe nave și avioane chiar decât cele solicitate de Pentagon, inclusiv 2,2 miliarde de dolari numai pentru un distrugător de rachete ghidate al Marinei.
De asemenea, este prevăzută suma de 678 de milioane de dolari pentru extinderea fabricilor de muniție din locații precum Scranton, Pennsylvania, Middletown, Iowa și Kingsport, Tennessee, unde contractorii lucrează cu armata pentru a fabrica muniția pe care forțele de artilerie ucrainene au consumat-o într-un ritm alarmant.
Cheltuielile ar putea fi și mai mari, deoarece Congresul ia în considerare, de asemenea, o solicitare de 21,7 miliarde de dolari în plus pentru Pentagon, peste bugetul anual deja extins al anului 2023, în vederea alocării mai multor bani pentru reaprovizionarea materialelor utilizate în Ucraina.
Într-un semn clar al felului în care politica guvernamentală se schimbă pentru a redimensiona capacitatea armatei, Congresul a permis în acest an Departamentului Apărării să își ia angajamente de cheltuieli pe mai mulți ani pentru anumite sisteme de armament și operațiuni de construcții navale.
Aceasta este o dispoziție pentru care lobbyiștii din industria militară exercită presiuni de mult timp, argumentând că oferă companiilor certitudinea că investițiile pe care le fac pentru a începe producția vor avea randamente continue în anii următori.
Numai această mișcare sugerează că, în următorii trei ani, ar putea apărea comenzi suplimentare de muniții în valoare de 73 de miliarde de dolari, contracte de care vor beneficia în mare parte marii jucători precum „Lockheed” și „Raytheon”, arată o analiză realizată de un expert în industria militară la „Wolfe Research”, firmă de cercetare de pe Wall Street.
Aceste tendințe ajută la explicarea performanțelor bursiere ale principalilor contractori militari - un grup mic care controlează cea mai mare parte a vânzărilor către Pentagon. „Lockheed” și „Northrop Grumman” și-au văzut prețurile acțiunilor crescând cu peste 35% până acum, în 2022, pe o piață ai cărei indici principali sunt în scădere în acest an.
Critici voalate și dificultăți de producție
Antreprenorii militari „sunt din nou la înălțime, iar Ucraina nu face decât să le ofere un alt argument pentru a explica de ce lucrurile trebuie să continue să meargă înainte și să crească!”, susține William D. Hartung, membru al „Quincy Institute for Responsible Statecraft”, un grup de reflecție american, citat de NYT.
„Un buget al apărării de un trilion de dolari - spre asta ne îndreptăm!”, afirmă și Lawrence J. Korb, fost secretar adjunct al Apărării în timpul administrației Reagan și fost vicepreședinte la „Raytheon”. „Nimeni nu pare că vrea să facă alegerile dificile. Chiar și democrații par să se teamă acum să nu fie văzuți ca fiind blânzi în materie de apărare”, mai spune el.
Cea mai mare barieră în calea creșterii pentru marii contractori militari - pe lista cărora se află „Lockheed”, „Raytheon”, „Boeing”, „General Dynamics”, „BAE, Northrop Grumman” și „Huntington Ingalls Industries” - este găsirea unor rezerve suficiente de componente-cheie, cum ar fi cele de microelectronică și focoasele de rachete, precum și a unei rezerve constante de noi angajați, pentru a asambla toate aceste elemente.
„Raytheon”, care are 180.000 de angajați, a apelat la încă 27.000 de oameni până acum, în acest an, a declarat directorul său general, în octombrie. Dar, chiar și așa, încă se confruntă cu blocaje în privința pieselor disponibile și a lipsei forței de muncă, ce încetinesc vânzările, au recunoscut directorii săi.
Bugetul militar de anul viitor include, de asemenea, investiții majore în noile arme hipersonice. „Raytheon” și „Northrop Grumman” au câștigat în septembrie un contract de un miliard de dolari doar pentru a construi prototipuri pentru Forțele Aeriene.
Alte companii doresc să înlocuiască echipamentele mai vechi trimise în Ucraina cu modele mai noi. „BAE” vrea să vândă armatei mai multe vehicule blindate AMPV, în locul celor peste 200 de transportoare de trupe M113 din epoca Vietnamului, trimise în Ucraina, pe care nu le mai fabrică.
