„Războiul pescarilor” provoacă furia Franței și face primele victime britanice

O ambarcațiune britanică de pescuit a fost reținută de poliția maritimă franceză în apropierea portului Le Havre, iar o alta a primit avertisment, în contextul tensionării relațiilor dintre Paris și Londra pe tema aranjamentelor post-Brexit. Administrația Macron a anunțat că, de acum înainte, va avea toleranță zero și va trece la un limbaj de forță față de Regatul Unit, pentru a constrânge guvernul condus de Boris Johnson să respecte înțelegerile convenite deja între oficialitățile britanice și liderii de la Bruxelles.  

Încheiat in extremis între executivul de la Londra și Uniunea Europeană, la sfârșitul anului trecut, acordul post-Brexit prevede, între altele, faptul că pescarii europeni pot continua activitatea în anumite zone din apele britanice, până în 2026, cu condiția să facă dovada că au pescuit acolo și înainte. Pe baza unor permise eliberate de Marea Britanie, pescarii europeni, inclusiv cei francezi, pot opera în apele insulelor Jersey și Guernsey, din Canalul Mânecii, precum și în zona de coastă aflată la o distanță cuprinsă între șase și 12 mile marine de țărmul britanic. 

Scandalul izbucnit între Paris și Londra este legat atât de numărul permiselor, cât și de natura și amploarea documentelor justificative necesare eliberării acestora. Un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson a declarat, miercuri, că Londra ar fi oferit până acum unui număr de 1.700 de vase din UE dreptul de a pescui în apele britanice, iar 98% dintre aplicațiile pentru permise de pescuit ar fi fost deja acordate. Ministrul francez al Afacerilor Maritime, Annick Girardin, a catalogat imediat declarația executivului Johnson drept o dezinformare. „Este fals! Europenii au cerut 2.127 de licenţe, britanicii au dat 1.913 de licenţe, ceea ce înseamnă 90%. Şi toţi cei care nu au primit permise sunt francezi, cu excepţia unuia sau a doi belgieni! Au trecut deja nouă luni de când pescarii francezi nu au mai putut să lucreze. Este o încălcare a acordurilor de către britanici! Ajunge!”, a tunat Girardin. În apele aflate în discuție, Londra a acordat circa 210 de permise definitive de pescuit, Parisul solicitând, însă, încă 200. 

Pe lângă numărul de permise, un alt subiect de dispute aprinse este modul în care sunt evaluate cererile pentru zona aflată la o distanță cuprinsă între șase și 12 mile marine de coastele britanice. La începutul săptămânii, Comisia Europeană a precizat că guvernul britanic a aprobat 15 dintre cele 47 de aplicații pentru ambarcațiunile franceze care doresc să pescuiască în apele respective. Alte 15 cereri sunt evaluate, în condițiile în care dovezile privind activitatea respectivelor traulere în zonă nu sunt concludente, iar alte 17 aplicații au fost retrase chiar de către solicitanții francezi, din cauza „dovezilor insuficiente”. 

În afara nemulțumirii legate de primirea unei jumătăți din permisele solicitate, autoritățile de la Paris mai sunt extrem de iritate de faptul că o treime din ambarcațiunile care au aplicat pentru obținerea dreptului de a pescui în apele insulei Jersey - dependență a Coroanei Britanice - au fost refuzate. 

Navă britanică sechestrată 

Pe fondul acestor tensiuni și în condițiile în care nu a obținut sprijinul tuturor membrilor UE pentru adoptarea unei măsuri comune contra Londrei, Franța a trecut la acțiuni unilaterale. Ieri dimineață, o ambarcațiune britanică de pescuit a fost reținută de poliția maritimă franceză în apropierea portului Le Havre, iar o alta a primit avertisment verbal. Potrivit oficialităților franceze, nava reținută nu avea permis și „a fost predată autorităților judiciare”. Într-o declarație de presă, guvernul de la Paris a recunoscut că, deși verificările ambarcațiunilor sunt o rutină în timpul sezonului de colectare a scoicilor, acest control a fost făcut „în contextul dezbaterilor asupra permiselor, derulate cu Regatul Unit și Comisia Europeană”.  

Toleranță zero și limbaj de forță

Imediat după incident, Parisul a anunțat că va avea „toleranţă zero” faţă de Regatul Unit şi va bloca accesul ambarcaţiunilor de pescuit britanice, până când Franţa va primi licenţele necesare pentru pescarii săi. 

„Susţin faptul că am continuat dialogul până acum, avem astăzi jumătate din licenţele de pescuit, dar acest lucru nu este suficient şi acceptabil”, a spus ministrul francez pentru Afaceri Europene, Clement Beaune, citat de Reuters. „De acum înainte trebuie să adoptăm un limbaj de forţă, întrucât se pare că este singurul lucru pe care îl înţelege acest guvern britanic”, a adăugat ministrul francez. 

Cu numai o zi înainte, Franţa anunțase că, în absenţa progreselor în acest dosar, se va aplica un prim set de măsuri, începând din 2 noiembrie. Este vorba despre interdicţia debarcării mărfurilor pescarilor britanici în toate porturile franceze, consolidarea controalelor vamale, sanitare şi de securitate asupra navelor britanice şi controlul camioanelor care se deplasează către şi dinspre Regatul Unit, în special la Calais.

Annick Girardin a afirmat că măsurile de retorsiune anunţate „pentru a apăra drepturile pescarilor francezi” nu înseamnă „un război, ci o luptă” pentru a constrânge Regatul Unit să respecte acordul post-Brexit. „Pescarii francezi au drepturi. Există un acord semnat, iar noi trebuie să aplicăm acest acord. Avem drepturi de pescuit, trebuie să le apărăm şi le apărăm!”, a declarat ministrul francez pentru RTL.

„Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!”

De cealaltă parte, guvernul de la Londra a calificat aceste măsuri drept „disproporţionate” şi a avertizat că ele vor declanșa „un răspuns adecvat şi calibrat”. Reacţia este „dezamăgitoare şi disproporţionată şi nu este ceea ce ne-am fi aşteptat de la un aliat şi partener apropiat”, a transmis executivul britanic.

Barrie Deas, lider al federației naționale care reprezintă drepturile pescarilor din Marea Britanie, a declarat, la rândul lui, că degenerarea situației într-o relație de tipul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” nu ajută pe nimeni. El a pus inflamarea ostilităților pe seama unei strategii electorale a puterii de la Paris, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, de anul viitor, deoarece, în mod normal, exacerbarea tensiunilor nu este în avantajul pescarilor francezi, care „acționează mult mai mult în apele britanice decât o facem noi în apele lor”. „Numărul vaselor britanice din porturile franceze nu este mare (...) Din acest motiv, cred că, în cazul unei relații de tipul «ochi pentru ochi, dinte pentru dinte», flota franceză ar fi foarte expusă! Este o direcție ciudată aleasă de francezi și cred că decizia aceasta este politizată”, a mai spus Deas, citat de BBC.

Dincolo de rațiunile politice sau economice care au determinat administrația Macron să exacerbeze tensiunile în Canalul Mânecii, acțiunile adoptate de Franța contra Marii Britanii riscă să creeze acum noi divergențe și în rândul membrilor UE, confruntați deja cu o serie de disensiuni legate de deciziile unilaterale ale unor state precum Polonia și Ungaria.  

„De acum înainte trebuie să adoptăm un limbaj de forţă, întrucât se pare că este singurul lucru pe care îl înţelege acest guvern britanic!”

Clement Beaune, ministrul francez pentru Afaceri Europene