Renunţarea la "scut": Toată lumea mulţumită, Cehia şi Polonia cu lacrimi pe obraz

Decizia preşedintelui SUA, Barack Obama, de a renunţa la scutul antirachetă, într-un moment în care ameninţarea iraniană nu s-a schimbat, a declanşat reacţii diferite: vest-europenii se declară mulţumiţi, cehii şi polonezii strigă "trădare", NATO propune "marea interconectare", republicanii critică acerb, doar Rusia jubilează.

Momentul ales de Obama pentru a anunţa renunţarea la proiectul antirachetă în Europa, lansat de Administraţia Bush, a permis o serie de interpretări diferite, de la actul de bun-simţ militar la o mare înţelegere strategică cu Rusia, comenta AFP, vineri.

UN TĂRG?
Adminsitraţia Obama a investit multă energie în combaterea suspiciunilor că ar fi renunţat la acest proiect pentru a (re)intra în graţiile Rusiei sau că ar subestima pericolul iranian. Potrivit AFP, Washingtonul vrea acum ca Moscova să adopte o poziţie fermă în privinţa programului nuclear iranian, după cum a declarat o sursă diplomatică rusă cotidianului Kommersant. SUA mai cer Rusiei să renunţe la a mai vinde Teheranului sistemul de apărare antiaeriană S-300. Dar ruşii şi americanii au dezminţit oficial că renunţarea la scutul antirachetă în Europa este rezultatul unui acord între cele două ţări. Proiectul Administraţiei Bush, care prevedea instalarea unui radar în Cehia şi a zece interceptoare în Polonia împotriva ameninţării venite din Iran, nemulţumea Moscova, care privea scutul drept o ameninţare la propria securitate.

Într-o primă reacţie, NATO a anunţat că va analiza consecinţele pentru aliaţii europeni ale abandonării proiectului , după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, James Appathurai.

Liderii (vest)europeni "s-au felicitat", după cum se exprima AFP, Parisul şi Berlinul, dar mai ales acesta din urmă, văzând în decizia lui Obama un semnal de reapropiere în relaţia cu Rusia.

"MAREA INTERCONECTARE"
Vineri, secretarul general al NATO a încercat să risipească temerile Cehiei şi Poloniei. Decizia lui Obama nu constituie "o abolire a apărării antirachetă, nu este cazul", a declarat Anders Fogh Rasmussen în cursul unei dezbateri organizate de Fundaţia Carnegie la Bruxelles. El a asigurat că noul proiect Obama în locul celui propus de Bush reprezintă "un pas pozitiv", deoarece va permite implicarea tuturor aliaţilor. Mai mult, secretarul general al NATO s-a pronunţat pentru interconectarea, la un moment dat, a sistemelor de apărare antirachetă ale Statelor Unite, NATO şi Rusiei. De asemenea, Rasmussen a propus vineri o întărire a cooperării între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, alături de revigorarea dialogului în cadrul Consiliului NATO-Rusia. El i-a oferit Rusiei posibilitatea de a trece în revistă împreună "noile provocări ale adresa securităţii" în secolul al XXI-lea, cerându-i să se alăture occidentalilor pentru "a exercita maximum de presiuni" asupra Iranului, pentru ca acesta să renunţe la ambiţiile nucleare.

TRĂDARE!
Decizia lui Obama a adus un val de aer rece în relaţiile polono-americane, estima vineri presa poloneză. "Trădare! SUA ne-au vândut Rusiei, ne-au înfipt cuţitul în spate", exclama cotidianul de mare tiraj Fakt. "America a trădat Polonia", titra tabloidul Superexpress. Cotidianul de dreapta Rzeczpospolita avertiza că "această măsură poate deschide o epocă de răcire în relaţiile polono-americane", adăugând: "Chiar dacă Barack Obama ne propune un premiu de consolare, maniera în care americanii au renunţat la scut şi data aleasă pentru anunţ sunt dezgustătoare". În aceeaşi notă, cotidianul conservator Dziennik scria: "Pentru americani, 17 septembrie este o zi ca oricare alta (...) este o dovadă de rea-voinţă (...) renunţarea la un proiect defensiv important pentru noi, la împlinirea a 70 de ani de la invadarea de către bolşevici a Poloniei". Gazeta Wyborcza rezuma: "Relaţiile dintre Varşovia şi Washington se vor schimba. Anul 2009 a adus sfârşitul unei alianţe apropiate, care a durat deja nouă ani, deci destul de mult timp".

În Cehia, cotidianul Mlada Fronta Dnes afirma pe prima pagină: "Nici un radar. Rusia a câştigat". Ziarul Lidowe Noviny a avut o poziţie similară: "Obama s-a dat bătut în faţa Kremlinului". Joi seara, la televiziunea publică CT2, ministrul ceh de Externe, Jan Kohout, îşi exprimase speranţa ca Washingtonul "să umple vidul" pe care l-a lăsat prin abandonarea scutului. El a arătat că a făcut americanilor două propuneri: de a înfiinţa o filială central-europeană a Academiei militare de la West Point pentru ţările membre NATO din Europa Centrală şi Balcani, precum şi trimiterea unui om de ştiinţă ceh pe Staţia Spaţială Internaţională.

O DECIZIE ERONATĂ ŞI PERICULOASĂ
În SUA, republicanii au condamnat decizia democratului Obama, arătând că această politică va încuraja Rusia şi Iranul, după cum a afirmat congresmanul John Boehner. Lindsey Graham, senator republican, a spus că renunţarea la proiectul scutului va întări Rusia, slăbindu-i pe polonezi, cehi, ucraineni şi georgieni. El a numit decizia drept "o mare greşeală". Senatorul Jon Kyl a calificat-o chiar "periculoasă". Fostul candidat prezidenţial, republicanul John McCain, a avertizat că abandonarea scutului a survenit într-un moment în care aliaţii loiali ai SUA din Europa de Est sunt "din ce în ce mai îngrijoraţi de «aventurismul» reînnoit al Rusiei".

Într-un comentariu pentru cotidianul Washington Post, David Kramer, fost asistent adjunct al secretarului de stat responsabil de Rusia, Ucraina, Belarus şi Moldova în Administraţia Bush, a descris decizia lui Obama drept "capitulare la presiunea Rusiei" şi "o trădare gravă a aliaţilor loiali de la Varşovia şi Praga".

DAI NAS LUI IVAN...
Oficialii ruşi au anticipat decizia Statelor Unite, dar consideră că Washingtonul nu a făcut decât să corecteze în mod firesc o greşeală, Moscova nefiind dispusă să ofere concesii pentru acest gest, comenta Los Angeles Times în ediţia electronică.

"Cei care vorbesc despre o concesie faţă de Rusia sunt în special cei care vor cine ştie ce recompense din partea noastră", a declarat Dmitri Rogozin, trimisul Rusiei la NATO, citat de Interfax. "De fapt, americanii şi-au corectat pur şi simplu propria greşeală. Iar noi nu avem nici o obligaţie să recompensăm pe nimeni pentru corectarea propriilor greşeli", a subliniat acesta. Premierul rus, Vladimir Putin, a salutat decizia "justă şi curajoasă", exprimându-şi totodată speranţa că "vor mai fi şi altele" la fel. În acest context, el s-a referit la un viitor accept al Washingtonului pentru intrarea Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului în Organizaţia Mondială a Comerţului.

Totuşi, vineri, o sursă militaro-diplomatică citată de Interfax a declarat că Rusia renunţă la proiectul său de amplasare a rachetelor Iskander la Kaliningrad, după ce Statele Unite au renunţat la scut, a transmis AFP. Rusia va reanaliza şi alte măsuri militare, a precizat sursa citată, adăugând că printre acestea se numără staţionarea de bombardiere T-22 la Kaliningrad şi dotarea arsenalului rusesc cu rachete balistice capabile să depăşească sistemul antirachetă american.

Presa rusă a acordat vineri spaţii largi "deciziei istorice" a preşedintelui american. "Este relansarea relaţiiilor ruso-americane", titra cotidianul Vremia Novostei. "Washingtonul înţelege importanţa unor bune relaţii cu Rusia", scria cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta. Potrivit Kommersant, este vorba despre "primul semn al unei relansări reale a relaţiilor ruso-americane". Aleksei Makarkin, prim-vicepreşedintele Centrului pentru tehnologii politice, a catalogat decizia SUA drept un succes pentru preşedintele rus, Dmitri Medvedev.