Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanţii românilor din Valea Timocului, Serbia, au avertizat, luni după amiază, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia acestei comunităţi este dramatică, nu există şcoli şi mass media în limba română, copiii nu mai vorbesc limba română, preoţii români sunt prigoniţi, iar ajutorul din partea statului român este aproape inexistent.
Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Valea Timocului, Predrag Balasevici, a declarat că românii de acolo trăiesc, în continuare, o tragedie şi cer sprijinul statului român pentru a fi ajutaţi şi sprijiniţi instituţional, nu neapărat financiar.
'Am venit să cerem sprijinul autorităţilor române pentru românii din Serbia de răsărit, nu am venit să ne plângem de bani, chiar dacă nu suntem ajutaţi aşa cum trebuie de la Departamentul pentru Românii de Petutindeni (DRP), dar am venit să cerem un sprijin instituţional de la instituţiile care se ocupă de românii de pretutindeni. (...) Avem mari probleme legate cu biserica în limba română, de limba maternă pe care încă nu o avem în şcoală, cu mass-media în limba română. Aceste lucruri le spunem de fiecare data când venim în România, dar încă nu s-a rezolvat nimic', a spus Predrag Balaşevici.
Acesta a punctat faptul că România ar trebui să manifeste lobby la nivel european şi să solicite respectarea drepturilor românilor timoceni, în perspectiva aderării Serbiei la Uniunea Europeană.
'Acum este prilejul ca România să intervină în negocierile pe care le poartă Serbia cu UE. S-au deschis anul acesta două capitole despre drepturile minorităţilor şi drepturile omului. Serbia deja a primit un cartonaş galben, cei de la Comisia Europeană nu sunt mulţumiţi pentru că nu s-au făcut progresele la care se aşteaptă UE şi aici România poate să negocieze cu Serbia statutul nostru şi poziţia românilor din Serbia de Răsărit. Momentul acesta nu trebuie să îl pierdem atât noi cât şi Romania, dacă România sincer doreşte să ne ajute', a spus Predag Balaşevici. El a adăugat că vizita premierului României în Valea Timocului a mai schimbat atmosfera în zonă, dar este nevoie de măsuri concrete, pentru că în caz contrar această comunitate va dispărea.
'Noi nu avem resurse, nu avem capacitatea să ducem această luptă singuri. Dacă România nu va ajuta românii din Serbia de Răsărit, noi, încet ne vom pierde. Nu cerem mult, cerem un sprijin mai concret, pentru că noi încă vorbim de frica de a recunoşte că eşti român şi de a aparţine poporului român. Suntem 154 de sate pur româneşti şi 46 de localităţi mixte. După unguri suntem a doua minoritate', a adăugat Predrag Balaşevici.
La rândul său, Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor 'Ariadnae Filum' din Serbia, Zavişa Jurj, a subliniat că în fiecare an românii din Valea Timocului aduc în atenţia opiniei publice problemele lor, dar situaţia rămâne neschimbată.
'Problema românilor din Timoc este aceeaşi ca în fiecare an, nu avem şcoli, Biserica Ortodoxă Română nu are voie să construiască, Belgradul e în ultima fază de asimilare a românilor din Timoc, iar România ne sprijină în ultimii 15 ani numai prin vorbe', a spus Zavişa Jurj, care a adăugat că românii din Valea Timocului nu vor ajunge să aibă drepturile pe care le au maghiarii din România nici peste 100 ani.
Şi Duşan Pârvulovic, directorul Centrului pentru Drepturile Omului de la Negotin, a spus că românii din Timoc şi-ar dori să aibă drepturile pe care le au maghiarii din România şi a adăugat că este nevoie de un dialog şi o implicare a autorităţilor statului în rezolvarea problemelor românilor timoceni.
'Nu suntem mulţumiţi cu politica Bucureştiului şi trebuie să spunem. Fiţi siguri că nici nu aud ce spunem. Nu suntem mulţumiţi cu diplomaţia românească pentru că ea nu există. Domnul Corlăţean ne-a ascultat cât a fost în opoziţie, acum nu răspunde la telefon. Avem nevoie de dialog, nu de campania electorală a politicienilor români. Nu e vorba doar de ajutor financiar. Eu nu vreau să văd Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ca pe un donator, vreau să-l văd ca pe un partener, vreau dialog şi colaborare cu instituţiile statului', a spus Duşan Pârvulovici.
Prezent la lucrări, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Direcţiei 'Români din Afara Frontierelor şi limba română' de la Institutul Cultural Român, a spus că în urma unei cercetări sociologice efectuate în Valea Timocului a reieşit că acolo s-a ajuns la ruşinea de a te numi român.
'În esenţă, dacă sunt zone inclusiv în România sau în afara frontierelor unde ţi-e frică să fii român, în Timoc s-a ajuns la ruşinea de a fi român. Ea marchează o ruptură majoră care pune în pericol reproducerea etnică a comunităţii româneşti. Acesta este momentul când statul român are dificultăţi în a se manifesta', a spus Radu Baltasiu. Acesta a adăugat că tinerele mame au ajuns să nu mai vorbească româneşte cu copiii lor, acesta fiind un punct critic 'care marchează ultimul punct al deznaţionalizării românilor, iar situaţia este foarte greu de descris în cuvinte şi reclamă o intervenţie.
Preşedintele executiv al Fundaţiei pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a spus că 'în zonă trebuie înfiinţate instituţii, nu trebuie sponsorizate doar câteva serbări anuale, trebuie înfiinţate instituţii româneşti, un radio, şcoli, centre culturale care să rămână acolo şi care să fie bugetate anual de statul român', după exemplul pe care Budapesta îl aplică atât în Voivodina, cât şi în Transcarpatia şi Transilvania'.
La eveniment a fost prezent şi preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Ştefan Mihailov, care a spus că există un deficit de profesori români, motiv pentru care şcolile se închid şi că este nevoie de o decizie politică şi de un dialog între autorităţile române şi cele sârbe pentru retrocedarea bunurilor românilor din Voivodina.
'Cu desăvârşire ne lipseşte sprijinul Patriei Mame. (...) Pe noi nu ne interesează cine este la putere, ce partid politic guvernează, nu ne interesează scandalurile de la Bucureşti. Avem nevoie de ajutorul autorităţilor', a conchis Ştefan Mihailov.
