Republica Moldova a ales între Rusia și UE

Peste 2,8 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova erau așteptați la urne, ieri, pentru a-și alege președintele, în primul scrutin prin vot direct, după anul 2000. Politicianul prorus, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), de stânga, era favoritul sondajelor înaintea alegerilor, fiind creditat cu 40,5 la sută din sufragii, în timp ce principalul său concurent, Maia Sandu, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), obținuse numai 13 procente.

Alegerile de ieri au avut loc pe fondul unei nemulțumiri generale față de clasa politică, inclusiv față de liderii proeuropeni aflați la conducere în ultimii ani, după numeroasele scandaluri de corupție care au culminat cu furtul unui miliard de dolari din trei bănci. Scandalul de anul trecut a dus, de altfel, la proteste de stradă, iar Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană au sistat ajutorul pentru Republica Moldova.  Fostul premier, Vlad Filat, unul dintre cei cinci prim-miniștri din ultimii trei ani, a fost arestat și condamnat la nouă ani de închisoare în acest dosar, însă foarte mulți cetățeni moldoveni sunt de părere că și alți lideri proeuropeni au fost implicați în această schemă de fraudare. Scandalul a dat o grea lovitură taberei proeuropene, crescând spectaculos cota de popularitate a lui Dodon. Liderul PSRM, care spera să câștige încă din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, a mai profitat, în egală măsură, de scindarea formațiunilor proeuropene și de emigrarea masivă a cetățenilor moldoveni care doreau aderarea la UE. Dodon s-a declarat deja în favoarea denunțării Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu UE și pentru relansarea relațiilor cu Rusia. De asemenea, el a promis alegeri legislative anticipate. Principalul adversar al liderului PSRM este fostul ministru al Educației, Maia Sandu, considerată o figură politică încă necompromisă. Ea a fost candidatul unic proeuropean al PAS, Partidului Platforma Demnitate și Adevăr și Partidului Liberal Democrat.

Piedici pentru cei din stânga Nistrului

După aproape 20 de ani, perioadă în care șeful statului a fost ales de Parlament, nouă candidați s-au înfruntat, ieri, în alegerile prezidențiale. Dacă niciunul dintre candidați nu reușea să obțină peste 50 la sută din voturi, un al doilea tur de scrutin urma să fie organizat, la data de 13 noiembrie, cu participarea primilor doi clasați. Alegătorii au votat la 2082 de secții electorale din republică și aproximativ 100, peste hotare, majoritatea în Italia, România și Rusia. Și vorbitorii de limbă română din stânga Nistrului, cu cetățenie moldovenească, s-au mobilizat să meargă la vot pentru a susține un președinte proeuropean al Republicii Moldova, după ce autoritățile din autoproclamata republică transnistreană au refuzat să amenajeze secții de votare la Tiraspol. Ei au fost nevoiți să treacă frontiera, exprimându-și sufragiile în localitatea Varnița, la două secții special amenajate. Alegerile prezidențiale au fost monitorizate de peste 3200 de observatori naționali și 560, de peste hotare.

"Clar că merg la vot; nu îmi e totuna ce se întâmplă cu țara mea! Dar am o părere proastă despre situația politică din Moldova. Țara este zdrobită. Economia este la pământ. Sincer, nu am pe cine să aleg. Cu părere de rău, aleg răul cel mai mic" student la Universitatea Tehnică din Chișinău, citat de Agerpres