Rezervorul extern al navetei spaţiale Discovery, fisurat în patru locuri

Cea de-a patra fisură, lungă de aproximativ 7,5 centimetri, a fost descoperită la sfârşitul săptămânii trecute, fiind situată în apropierea unei alte crăpături, cam de aceeaşi lungime, descoperită vineri. Anterior, a mai fost descoperită o fisură dublă, de circa 23 de centimetri, în suporturile din aluminiu situate sub o porţiune de spumă izolatoare de pe rezervorul extern.

Tehnicienii NASA au înlăturat o parte din această spumă după ce au descoperit o altă fisură, de 51 de centimetri, în timp ce goleau de combustibil rezervorul navetei, pe 5 noiembrie, după anularea lansării din cauza unei scurgeri de hidrogen din mecanismul de umplere.

NASA rămâne extrem de prudentă în ceea ce priveşte riscul ca bucăţi de spumă să se desprindă în timpul lansării şi să lovească vehiculul.

Atenţia acordată stratului de spumă izolatoare se justifică prin faptul că la originea accidentului navetei Columbia, pe 1 februarie 2003, s-a aflat o bucată din stratul izolator, care s-a desprins în timpul lansării, lovind aripa stângă a vehiculului, care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă. În accident au murit cei şapte astronauţi care formau echipajul.

Fisurile se află într-o zonă "de trecere" în rezervorul cu o înălţime de 47 de metri, loc ce separă hidrogenul lichid, din partea de jos, de oxigenul lichid, situat în partea de sus. La temperaturi foarte joase, hidrogenul şi oxigenul formează combustibilul care alimentează cele trei motoare criogenice ale navetei.

Echipa tehnică trebuie să inspecteze şi celelalte suporturi din aluminiu care se găsesc sub spuma izolatoare în apropiere de cele în care au fost descoperite fisurile, a indicat Allard Beutel, purtător de cuvânt al Centrului spaţial Kennedy, din apropiere de Cape Canaveral (Florida).

Acesta a mai spus că NASA nu a efectuat niciodată pe rampa de lansare o reparaţie a suporturilor din aluminiu sau a stratului de spumă izolatoare, fapt care ar putea împiedica lansarea navetei Discovery în următoarea şi, totodată, ultima perioadă favorabilă din 2010, mai precis 30 noiembrie - 6 decembrie.

Pe 22 noiembrie, responsabilii misiunii vor prezenta la Centrul spaţial Johnson din Huston (Texas) modul în care au evoluat reparaţiile şi vor da detalii despre o posibilă lansare, scrie AFP, citată de Mediafax. Dacă NASA nu va reuşi să lanseze spre ISS naveta Discovery înainte de 6 decembrie, agenţia va trebui să aştepte luna februarie a anului viitor pentru a face acest lucru.

Însă în februarie este deja programată lansarea unei alte navete, ultima în principiu, evenimentul putând fi amânat pentru sfârşitul lui aprilie 2011.

Discovery ar urma să efectueze penultimul zbor al unei navete spaţiale americane înainte de scoaterea din circulaţie a celor trei vehicule de acest tip şi de trimiterea lor la un muzeu.

Cei şase astronauţi de pe Discovery - printre care se află şi o femeie - trebuie să livreze în cadrul acestei misiuni de 11 zile modulul multifuncţional Leonardo, adaptat pentru a putea fi ataşat permanent de ISS, cu scopul de a oferi un volum suplimentar de stocare. Modulul va permite efectuarea unor experimente ştiinţifice la bordul ISS, în domeniul fizicii fluidelor, ştiinţei materialelor, biologiei şi al biotehnologiei.

Discovery îl va transporta la bordul ISS şi pe Robonaut 2, primul robot umanoid care va ajunge în spaţiu şi care va ocupa un loc permanent la bordul avanpostului orbital. În cala navetei se vor afla piese de schimb, vitale pentru operaţiunile de întreţinere a Express Logistics Carrier 4, o platformă din exteriorul ISS pe care sunt stocate echipamente voluminoase.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, care se va produce probabil în 2011, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru 2015.

Început în 1998, ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.