Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La scurt timp după ce, în alegerile locale de la sfârșitul lui martie 2019, partidul liderului turc suferea o înfrângere usturătoare, pierzând primăria centrului economic al țării, devenea clar pentru toată lumea că Erdoğan nu se va resemna cu lovitura primită și nu va mai lăsa rezultatul votului popular la voia întâmplării.
Înalta Comisie Electorală din Turcia decidea astfel, la vremea respectivă, anularea alegerilor locale din Istanbul, câștigate de candidatul comun al mai multor partide de opoziție, Ekrem İmamoğlu.
„Puciul contra votului democratic”, după cum a caracterizat opoziția această decizie, a fost declanșat la presiunile puternice ale lui Erdoğan și ale formațiunii sale politice, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), care pierdea nu doar Istanbulul, ci și capitala Ankara și alte orașe importante, între care și Izmir.
În pofida acestei anulări, locuitorii Istanbulului aveau să dea o palmă usturătoare regimului Erdoğan, ulterior, în alegerile repetate din iunie 2019, în care İmamoğlu a câștigat din nou, cu un avantaj mult mai mare decât în prima rundă.
Închisoarea, o variantă mai sigură
La o distanță de șase ani de la acele evenimente, Turcia virează brusc spre autocrația deplină, după ce, duminică, principalul rival politic al președintelui Erdoğan, primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, a fost încarcerat pe fondul unei represiuni majore declanșate asupra opoziției din țară.
İmamoglu, un lider politic de orientare laică, extrem de popular, considerat până nu de mult ca fiind, cel mai probabil, următorul președinte al Turciei, a răspuns printr-un puternic apel la demonstrații în masă, pentru salvarea democrației în această superputere a NATO, care numără aproape 86 de milioane de locuitori.
Un tribunal l-a arestat oficial duminică pe İmamoglu, sub acuzația de corupție, într-o măsură pe care opoziția o consideră o „lovitură de stat”, motivată politic. De asemenea, el a fost destituit oficial din funcția de primar al celui mai mare oraș din Turcia, chiar în ziua în care avea să fie votat, ulterior, în calitate de candidat oficial la președinție, din partea Partidul Republican al Poporului (CHP).
Citește pe Antena3.ro
„Turcia s-a trezit astăzi în fața unei mari trădări. Procesul judiciar în derulare nu este o procedură judiciară. Este o execuție extrajudiciară completă!”, a acuzat İmamoğlu, pe contul său de pe platforma X.
De altfel, Franța s-a grăbit să condamne încarcerările lui İmamoğlu și ale altor figuri ale opoziției, calificându-le drept „atacuri grave la adresa democrației”.
De la reținerea inițială a primarului Istanbulului, miercurea trecută, zeci de mii de susținători au ieșit în stradă în peste 12 mari orașe, ciocnindu-se cu forțele de ordine, chiar și în bastioane conservatoare precum Rize, orașul natal al lui Erdoğan.
Începând de la arestarea lui İmamoğlu, protestatarii au ieșit în pofida interdicțiilor impuse de către autorități, precum și a încercărilor disperate ale regimului de la Ankara de a diminua furia populară.
Zeci de mii de manifestanți au ieșit din nou în stradă, duminică, în semn de solidaritate cu primarul arestat. Potrivit unor relatări, poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor.
Conform cifrelor CHP, peste un milion de persoane au participat la demonstrație.
Au fost semnalate proteste și în capitala Ankara și în alte orașe, demonstranții continuând să sfideze interdicția oficială impusă întrunirilor.
Erdoğan, învins la urne
Reacția lui Erdogan împotriva opoziției vine după victoriile neașteptat de convingătoare ale CHP în orașele din întreaga țară, la alegerile municipale din 2024, chiar și în districte care au fost mult timp bastioane ale partidului de guvernământ AKP.
Într-un avertisment dur adresat protestatarilor cu privire la posibilele consecințe ale acțiunilor lor, Erdogan a descris demonstrațiile drept „teroare stradală” și a avut un mesaj și pentru CHP, din care face parte rivalul său tocmai arestat.
„Cu siguranță nu vom permite CHP și susținătorilor săi să tulbure ordinea publică și să tulbure pacea națiunii noastre prin provocări!”, a avertizat președintele, într-un mesaj postat pe X.
De cealaltă parte, İmamoğlu a păstrat un ton sfidător de la reținerea sa și a lansat un apel către alegători să îl susțină în calitate de candidat al CHP, pentru a-l înfrunta pe Erdoğan în alegerile prezidențiale, prevăzute pentru 2028.
Fostul primar a fost singurul candidat la alegerile primare deschise ale partidului - organizate pentru desemnarea celui ce va lua startul în cursa prezidențială -, care au atras totuși o prezență mare la vot. 1,6 milioane, dintre cei 1,7 de milioane de membri ai partidului, au votat în favoarea sa.
Concomitent, milioane de turci au votat, de asemenea, simbolic pentru İmamoğlu, la așa-numitele urne de vot „de solidaritate”, amenajate în toată țara, în paralel cu votul oficial al membrilor de partid.
Votul este văzut ca o măsură a popularității lui İmamoğlu în rândul tuturor turcilor, nu doar al celor înscriși în partidul CHP și al locuitorilor din Istanbul. În final, CHP a anunțat că 15 milioane de oameni s-au prezentat la vot pentru a-l susține pe İmamoglu.
„Vei fi învins într-un fel sau altul!”, i-a transmis İmamoğlu lui Erdoğan pe platforma X, făcând apel la întreaga populație a Turciei să ia parte la alegerile simbolice organizate de CHP.
„Îi invit pe cei 86 de milioane de cetățeni ai mei să se prezinte la urne și să anunțe lumii întregi lupta lor pentru democrație și Justiție! Stau drept, nu mă voi pleca niciodată!”, a scris el.
Soner Çağaptay, de la „Washington Institute for Near East Policy”, consideră arestarea lui İmamoglu drept un moment decisiv în istoria politică a Turciei.
El susține că Turcia a trecut acum de la ceea ce el numește „autoritarism competitiv”, în care opoziția avea o șansă să câștige alegerile în fața lui Erdoğan, la un sistem autoritar direct.
„Așadar, din acest moment, cred că Turcia a devenit un sistem autoritar, din păcate”, a spus Çağaptay pentru publicația „Politico”.
Atac fără precedent
De la reținerea sa, İmamoğlu a fost interogat timp de mai mult de nouă ore de către autorități și a respins categoric acuzațiile care i se aduc.
Miercurea trecută, au fost lansate două anchete separate împotriva sa și a mai mult de 100 alte persoane, inclusiv politicieni, oameni de afaceri și jurnaliști. Investigațiile au avut loc la o zi după ce autoritățile universitare au anulat diploma lui İmamoğlu - cerință necesară pentru a candida la alegerile prezidențiale.
În ancheta care a stat la baza arestării oficiale de duminică, biroul procurorului șef din Istanbul l-a acuzat pe İmamoğlu de „înființarea și gestionarea unei organizații criminale, luare de mită, extorcare de fonduri, înregistrare ilegală de date personale și trucarea unei licitații”.
Biroul procurorului a exprimat, de asemenea, „suspiciunea puternică” că İmamoğlu ar fi fost implicat în „sprijinirea unei organizații teroriste armate”, referindu-se la presupuse legături cu grupuri pro-kurde. Sistemul judiciar nu a dat încă o decizie definitivă în privința acuzațiilor de terorism.
Liderul partidului lui İmamoğlu a sugerat, de asemenea, că Erdoğan încearcă chiar să preia conducerea formațiunii politice de opoziție CHP.
Președintele CHP, Özgür Özel, a anunțat un Congres Extraordinar, pe 6 aprilie, pentru a elimina posibilitatea ca guvernul lui Erdoğan să numească un administrator pentru a conduce partidul.
„Ei vor să numească un administrator al partidului lui Atatürk!”, a declarat Özel, referindu-se la fondatorul Turciei moderne și al CHP-ului, Mustafa Kemal Atatürk.
„Vom anunța întreaga Turcie că vom bloca orice tentativă de numire a unui administrator, prin organizarea unui congres extraordinar al partidului”, a adăugat el.
Aparatul judiciar și de aplicare a legii al lui Erdoğan a lansat, de asemenea, un atac fără precedent asupra principalei forțe de opoziției și a susținătorilor acesteia.
Autoritățile au reținut aproximativ 350 de protestatari, în timp ce o serie de conturi de social media ale opoziției au fost blocate, iar lățimea de bandă a platformelor a fost restricționată.
WhatsApp, un mijloc popular de comunicare pentru turci, nu a fost disponibil în anumite momente. Autoritățile turce au cerut rețelei de socializare X să închidă peste 700 de conturi ale opozanților, a anunțat, de altfel, platforma.
„Ne opunem multiplelor decizii ale Autorității turce pentru tehnologia informației și comunicării, care solicită blocarea a peste 700 de conturi ce aparțin unor organisme de presă, jurnaliști, personalități politice, studenți și alte persoane din Turcia!”, a scris pe X, duminică seara, echipa de comunicare a rețelei de socializare.
În plus, în timpul celor cinci zile de demonstrații, mass-media pro-guvernamentale din Turcia au evitat să relateze despre protestele de stradă.
În timp ce se afla în detenție, au fost inițiate alte anchete împotriva lui İmamoğlu, acuzându-l de nereguli legate de creșele deschise de municipalitatea din Istanbul. De la venirea lui İmamoğlu în funcție, au fost deschise peste 90 de anchete împotriva sa și a colaboratorilor lui.
Fostul aliat politic pe termen lung al lui Erdoğan, fostul președinte Abdullah Gül, a intervenit pentru a-i aminti liderului de la Ankara că și el a fost arestat în trecut și trimis la închisoare.
„Ceea ce i s-a făcut președintelui Tayyip Erdoğan și mie în trecut nu ar trebui să i se facă nici lui Ekrem İmamoğlu (...) Nu trebuie să pierdem statul de drept și Justiția. În caz contrar, Turcia va pierde!”, a spus Gül.
În 1998, Erdoğan a fost condamnat pentru incitare la ură religioasă și i s-a interzis să facă politică, după ce a recitat o poezie, în timp ce era primar al Istanbulului.
Ce urmează?
Constituția turcă limitează președinții la două mandate, iar mandatul actual al lui Erdoğan se încheie în 2028. În cazul în care parlamentul solicită alegeri anticipate, Erdoğan, în vârstă de 71 de ani, ar putea candida din nou, în mod legal, înainte de a-și încheia al doilea mandat.
Mai mulți observatori consideră că planul lui Erdoğan este să meargă la alegeri anticipate fără să candideze împotriva lui İmamoğlu, deoarece acesta, în vârstă de 54 de ani, este văzut de mulți drept singurul candidat capabil să coalizeze forțele politice din țară și care l-ar putea învinge pe actualul lider în alegerile prezidențiale.
İmamoğlu a câștigat trei curse electorale aprig disputate pentru conducerea celui mai mare oraș din Turcia și, în mod semnificativ, CHP a reușit anul trecut să răstoarne mai multe districte tradiționale din Istanbul, pe care Erdoğan le considera bastioane de neclintit ale partidului său islamist AK.
Deocamdată, guvernul lui Erdoğan susține că investigațiile nu sunt motivate politic, iar întreaga criză este provocată de „corupția din cadrul CHP”. Tot mai puțini turci mai au însă încredere în comunicatele regimului de la Ankara.
