Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CIJ a prezentat contextul deciziei privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră
Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, judecătorul britanic Rosalyn Higgins, a început, marţi dimineaţa, să prezinte contextul în care a fost luată decizia privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră şi care va fi anunţată spre finalul şedinţei solemne a CIJ din Marea Sală a Justiţiei, din Palatul Păcii de la Haga. Şedinţa solemnă a început la ora locală 10 (11 ora României) şi ar urma să dureze circa două ore.
Dna Higgins a precizat că tribunalul de la Haga se va baza în decizia sa şi pe acordurile existente între România şi Ucraina şi a invocat tratatele în baza cărora CIJ are jurisdicţie asupra delimitării platoului continental al Mării Negre. Rosalyn Higgins a amintit şi de unele prevederi ale acordului încheiat de Republica Populară Româna şi URSS la 4 februarie 1948.
'CIJ poate stabili o linie de graniţă încă nedeterminată', a spus Rosalyn Higgins, menţionând totodată că există zone în care, oficial, cele două ţări nu au delimitate graniţe.
Higgins a explicat că nu a citit paragrafele introductive ale deciziei, nici cele care descriu background-ul faptic al cazului, şi a procedat la sintetizarea mai multor paragrafe.
Potrivit lui Higgins, CIJ a luat notă de faptul că între cele două părţi nu există opinii divergente cu privire la lungimea coastelor relevante ale României. Lungimea totală a coastelor româneşti la Marea Neagră măsoară 248 de kilometri.
În schimb, preşedintele CIJ a menţionat că cele două părţi în proces au poziţii diferite în legătură cu coastele relevante ale Ucrainei şi luarea acestora ca bază la calcularea liniei de delimitare maritimă.
Rosalyn Higgins a reamintit că obiectivul acestui proces este o delimitare echitabilă a platoului continental şi zonelor economice exclusive în Marea Neagră între România şi Ucraina, şi nu o împărţire egală a suprafeţelor maritime.
Hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în acest caz este decizia cu numărul 100 de la crearea CIJ şi este comunicată în şedinţă publică oficială, în prezenţa judecătorilor care au luat parte la deliberare şi la adoptarea deciziei, a reprezentanţilor celor două părţi - agenţi, co-agenţi, consilieri şi avocaţi - a corpului diplomatic acreditat la Haga şi a presei.
Decizia CIJ este citită de către preşedintele instanţei, iar ceremonia ar urma să dureze cel puţin două ore, întrucât şedinţa include şi argumentarea hotărârii. După citirea deciziei - care va avea un caracter tehnic şi ar urma să aibă circa 100 de pagini -, cartografii vor trece la examinarea coordonatelor aşa cum vor apărea ele în decizie, pentru a calcula suprafaţa care revine României.
La finalul ceremoniei, curtea urmează să pronunţe o cale de rezolvare a celor nu mai puţin de 44 de runde de negocieri care s-au consumat între România şi fosta URSS, apoi dintre România şi Ucraina, după destrămarea Uniunii Sovietice, încheiate toate fără un acord în privinţa metodei de delimitare a platoului continental din Marea Neagră.
AGERPRES
Curtea de la Haga va pronunţa astăzi soluţia în procesul care opune România Ucrainei, în privinţa delimitării platoului continental, de 12.000 de kilometri pătraţi, al Insulei Şerpilor din Marea Neagră.
Fiecare dintre cele două părţi aflate în litigiu încearcă să obţină din partea Instanţei Internaţionale o decizie în favoarea ei. Pentru acest lucru, în luna septembrie, România şi Ucraina şi-au pledat fiecare cauza în faţa Instanţei de la Haga şi au propus, de asemenea, fiecare în parte, pe baza argumentelor sale, modalitatea de delimitare a platoului continental. Miza procesului este exclusiv economică: posibilitatea exploatării a aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze şi a 10 milioane de tone de petrol.
PROPUNERI
În septembrie, România a propus ca metodă de delimitare, identificarea coastelor şi punctelor relevante de pe acestea şi trasarea, în funcţie de acestea, a unei linii mediane şi echidistante. Bogdan Aurescu, şeful echipei de avocaţi ai României la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a explicat, în pledoaria sa, că ţara noastră a ales o metodă corectă, în conformitate cu legislaţia internaţională în materie, întrucât ţărmurile românesc şi ucrainean au porţiuni care se află atât în prelungire, cât şi faţă-n faţă, iar trasarea unei astfel de linii permite luara în calcul a circumstanţelor speciale din zona de delimitare, adică exact Insula Şerpilor. În schimb, metoda Ucrainei, care a preferat doar trasarea unei linii de echidistanţă între ţărmuri, insula urmând să fie delimitată cu luarea în calcul a întregului litoral ucrainean, care este mult mai mare decât cel românesc, este incorectă, însă i-ar oferi o zonă economică exclusivă de două ori mai mare decât cea cerută de fosta URSS în negocierile din perioada 1967-1987.
ANTICIPĂRI
În aşteptarea verdictului CIJ, săptămâna trecută, directorul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gicu Boroşi, anticipa, într-un interviu acordat NewsIn, că după pronunţarea deciziei de Instanţa de la Haga, firmele româneşti şi străine vor putea licita pentru concesionarea platoului Mării Negre, iar cele care au deja perimetre concesionate, îşi vor putea relua activităţile. Iar dacă României îi va reveni, după această decizie, o porţiune pe care nu a avut-o până acum, ANRM o va parcela, în primul rând, apoi va organiza o licitaţie publică pentru concesionare, la care vor putea participa şi firme româneşti, şi firme străine. Aflat, luna trecută, în vizită la omologul lui ucrainean, ministrul de Externe român, Cristian Diaconescu, a declarat că refuză să facă orice speculaţie asupra verdictului, înainte de pronunţarea acestuia de CIJ.
