Ţara noastră şi încă trei tinere democraţii europene sunt citate ca unii dintre factorii-cheie de risc pentru pieţele internaţionale, în 2010.
Într-o analiză publicată de Reuters, România, împreună cu Ungaria, Ucraina şi Letonia figurează în secţiunea referitoare la "politică internă ce pune în pericol acordurile cu Fondul Monetar Internaţional de salvare a economiei ţărilor aflate în dificultate" din cauza crizei financiare. Secţiunea respectivă face parte dintr-un capitol mai larg, referitor la unele alegeri electorale care au avut loc sau urmează să se desfăşoare în întreaga lume, nu numai în Europa, şi al căror rezultat ar putea avea în 2010 un impact mai larg asupra pieţelor internaţionale.DE URMĂRIT
Chiar dacă în 2009 protestele sociale cauzate de criza financiară mondială au fost puţine şi de importanţă redusă, contrazicând aşteptările, anul acesta, situaţia s-ar putea schimba însă. Analiştii politici sunt de părere că trebuie urmărit orice semnal de revoltă în Europa, în special în Grecia, care se află în pragul falimentului, şi Letonia, considerate ca fiind statele europene cele mai vulnerabile la astfel de evenimente.
Ele ar putea fi "un semnal pentru tot continentul", având în vedere şi o altă specie de atacuri, cele împotriva minorităţilor, care devin tot mai frecvente în unele ţări, chiar şi în vechile democraţii europene.
Între alţi factori de risc în 2010 figurează şi Iranul, ţară măcinată nu numai de revolte interne extrem de sângeroase împotriva regimului de la Teheran, dar şi cu un program nuclear extrem de periculos, ce ar putea pune la grea încercare piaţa energetică.
G-2, CHEIA DESTINULUI
Deşi la începutul lunii decembrie, raportul unui grup de presiune semnala că fuseseră identificate mai multe măsuri potenţial protecţioniste introduse în lunile recente, Organizaţia Mondială a Comerţului a respins orice temere legată de un eventual impact major al acestora asupra pieţelor internaţionale.
Totuşi, principalii actori pe scena internaţională sunt Statele Unite şi China. În 2010, China are toate şansele să depăşească Japonia, cea de-a doua economie a lumii. Asupra Chinei se fac presiuni pentru aprecierea yuanului, presiuni ce se vor intensifica în acest an, pe măsură ce "norii negri" ai crizei se vor risipi. Dar Beijingul nu vrea să-şi rişte creşterea economică printr-o apreciere rapidă a yuanului, şi nici să primească "ordine" de la SUA sau de la Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, la Washington, menţinerea unui yuan slab este interpretată ca fiind o politică protecţionistă a Beijingului ce ameninţă revenirea din criză a SUA. Specialiştii susţin că lucrul cel mai important acum este ca aceste două ţări să se înţeleagă între ele şi să găsească un mod de comunicare confortabil, ca adevăraţii parteneri de afaceri. Pentru că, susţin în continuare specialiştii, relaţia "G-2", între SUA şi China, "este cheia destinului nostru nu numai în 2010 sau în deceniul următor, ci în tot secolul XXI".