Serbia va trebui sa mai astepte cateva zile in anticamera Uniunii Europene inainte de a capata statutul dorit de candidata la aderare, pentru ca Romania a blocat, marti, un acord in acest sens care parea gata realizat, comenteaza France Presse. Era ca si facut, daca nu ar fi aparut obiectiile Romaniei. In cursul reuniunii ministrilor de Externe europeni la Bruxelles, seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a continuat sa faca presiuni asupra Belgradului, reprezentantul Bucurestiului cerand garantii privind respectarea minoritatii romane din Serbia, care numara circa 30.000 de persoane, a declarat un diplomat european, citat de AFP.
Acesta a calificat drept "o surpriza' rezistenta opusa de Romania. Decizia de acordare a statutului de candidat Serbiei le va reveni sefilor de stat si de Guvern ai celor 27 de state membre care se vor reuni la summit-ul UE de joi si vineri la Bruxelles. Acordarea statutului de candidat necesita unanimitatea celor 27. Germania pare, dintre toate statele membre, cea mai surprinsa (negativ) de reactia Romaniei. Presa germana a speculat chiar ca Romania ar incerca, astfel, sa forteze mana statelor membre UE pentru a permite aderarea sa la spatiul Schengen, in ciuda opozitiei Olandei, insa oficial delegatia romana nu a ridicat o astfel de propunere. Potrivit finanzen.net, seful delegatiei romane a trebuit sa contacteze Guvernul de la Bucuresti pentru a afla care este continuarea procesului de negociere. Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a spus ca decizia corecta este ca Serbia sa primeasca statutul de candidat, pentru ca acest lucru va contribui la imbunatatirea stabilitatii in regiune, potrivit sursei citate. "Romania a cerut garantii «normale» privind dreptul minoritatilor din Serbia", s-a justificat ministrul de Externe Cristian Diaconescu, potrivit AFP. Romania vrea sa fie evaluata maniera in care sunt respectate drepturile minoritatii vlahe/romane din Timoc (estul Serbiei), subliniaza AFP. Dar Suddeutsche Zeitung prezinta o declaratie a reprezentantului minoritatii vlahe din Parlamentul Serbiei, Radisa Dragojevic, potrivit caruia "nu exista nicio problema cu statutul minoritatii vlahe in Serbia". "Minoritatea vlaha nu vrea sa fie considerata romana si considera Serbia ca patria-mama', a completat acesta.