Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
VIS ÎMPLINIT - Medvedev a semnat pentru independenţa Oseţiei de Sud şi a Abhaziei
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a recunoscut oficial independenţa
teritoriilor separatiste georgiene Oseţia de Sud şi Abhazia.
VIS ÎMPLINIT - Medvedev a semnat pentru independenţa Oseţiei de Sud şi a Abhaziei
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a recunoscut oficial independenţa teritoriilor separatiste georgiene Oseţia de Sud şi Abhazia.
“Am semnat decretele referitoare la recunoaşterea, de către Rusia, a independenţei Oseţiei de Sud şi Abhaziei”, declara la începutul zilei preşedintele rus, explicînd că Moscova a făcut acest lucru – fiind singura, deocamdată pentru faptul că cele două regiuni separatiste şi-au cîştigat, de facto, dreptul la autodeterminare după “atacurile” Georgiei.
PRETEXTUL. Moscova a declanşat, în mod artificial, la data de 8 august, un conflict armat între forţele georgiene, care vizau redobîndirea controlului în teritoriul separatist Oseţia de Sud, şi separatiştii proruşi, pentru a avea pretextul unei contraofensive militare în acest teritoriu, în aparărea civililor ruşi de acolo. Imediat, conflictul georgiano-ruso-separatist s-a extins, după acelaşi “model”, şi în celălalt teritoriu separatist, Abhazia. Manevrele Moscovei, de provocare a Georgiei, îşi atinseseră scopul şi i-au dat un motiv în plus de a pătrunde, în zilele următoare, ca-n brînză, cu avioane şi tancuri, dincolo de graniţele celor două teritorii rebele, pînă-n inima Georgiei, tot sub pretextul că îşi apără populaţia gonită de conflictul armat.
Rusia are trupe de menţinere a păcii în Oseţia de Sud şi le-a acordat paşapoarte ruse separatiştilor. Cu greu, sub presiunea comunităţii internaţionale, în special a celei europene, Rusia a acceptat să semneze un plan de pace cu Georgia, în şase puncte, întocmit şi mediat de preşedinţia franceză a Uniunii Europene, reprezentată de şeful statului francez, Nicolas Sarkozy, în 16 august, la o zi după ce îl semnase Georgia, prin care părţile se angajau, în principal, la încetarea focului şi la retragerea armatelor pe poziţiile pe care le ocupaseră înainte de izbucnirea conflictului. Rusia şi-a respectat cu greu angajamentul, armatele sale, care înconjuraseră şi capitala statului georgian, Tbilisi, făcînd prăpăd pînă şi în drumul lor de retragere.
DIPLOMAŢIE. Graba cu care Rusia vrea să îşi vadă fostele teritorii cît mai repede sub control său într-o primă etapă, sub forma unei aşa-zise “independenţe” a acestora – s-a manifestat aproape instantaneu. După ce a semnat decretele de recunoaştere a independenţei Oseţiei de Sud şi Abhaziei, Medvedev şi-a pus Ministerul de Externe la treabă, pentru a stabili, în cel mai scurt timp, viitoarele relaţii diplomatice cu cele două teritorii, informează AFP, citînd surse de la Kremlin.
ACUZAŢII. În timp ce Kremlinul îşi savura victoria, Tbilisi acuza Rusia, la Conferinţa ONU pentru Dezarmare de la Geneva, că a folosit bombe cu fragmentaţie împotriva civililor georgieni. Armata rusă a “utilizat la scară largă” rachete Iskander, Toşka-U, Grad şi Urgan, armate cu bombe cu fragmentaţie, împotriva civililor, a acuzat ambasadorul georgian Ghiorghi Gorghiladze, citat de AFP. Un “număr mare de muniţii şi mine antipersonal neexplodate au fost lăsate, adesea în mod intenţionat, pe drumuri, în apropierea acestora şi la ferme, provocînd în fiecare zi pierderi civile”, a adăugat el, explicînd că “această situaţie are consecinţe grave pentru mii de persoane evacuate, care doresc să se întoarcă la locul reşedinţei lor permenente”. La rîndul său, organizaţia americană Human Rights Watch (HRW) a declarat că are dovezi privind utilizarea bombelor cu fragmentaţie de către armata rusă, însă Moscova continuă să dezmintă vehement aceste acuzaţii.
ZONE-TAMPON. Rusia a anunţat în cursul după-amiezii că doreşte un sistem internaţional de securitate în Georgia, aceasta fiind o condiţie esenţială pentru a-şi retrage trupele din zonele-tampon de pe teritoriul georgian. Trupele ruse se vor retrage din centrul Georgiei de îndată ce un sistem internaţional operaţional de menţinere a păcii va fi înfiinţat, a declarat marţi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, relatează Reuters. “Vom fi pregătiţi să discutăm despre un sistem internaţional care va fi destul de eficient şi, dacă acest regim este eficient, atunci cred că ne vom retrage”, a declarat Lavrov într-o conferinţă telefonică.
ROMÂNIA CRITICĂ. Ministerul român de Externe apreciază că recunoaşterea de către Federaţia Rusă a independenţei Oseţiei de Sud şi Abhaziei reprezintă un “act unilateral regretabil şi lipsit de temei legal”, susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Mediafax. MAE reiterează “importanţa capitală pentru stabilitatea şi securitatea regională a respectării principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, consemnate în Carta Naţiunilor Unite şi Actul Final de la Helsinki, între care respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statelor”. “Acest act unilateral regretabil şi lipsit de temei legal este susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, precum şi perspectivele de reglementare durabilă a conflictelor din regiune”, adaugă MAE român, referindu-se la decretele preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Oseţiei de Sud.
Şi Preşedinţia UE a “condamnat ferm” recunoaşterea Abhaziei şi Oseţiei de Sud de către Rusia, într-un comunicat publicat de Elysee, relatează AFP.
