Rușii își schimbă strategia nucleară. Moscova, înfuriată de rezistența ucraineană

Moscova acordă în ultima vreme o atenție sporită armelor nucleare non-strategice (NSNW) ca mijloc de descurajare și de înfrângere a NATO într-un potențial conflict viitor, susține un important think-tank occidental.

NSNW includ toate armele nucleare cu o rază de acțiune de până la 5.500 km, începând cu cele tactice, concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă.

Până acum, rușii s-au axat pe armele nucleare strategice cu rază lungă de acțiune, pe care Rusia și SUA le-ar putea folosi pentru a-și lovi reciproc ținte aflate pe teritoriile lor.

Încurajați de pasivitatea occidentală

Un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), dat publicității ieri, semnalează posibilitatea ca Rusia să devină mult mai îndrăzneață față de perspectiva lansării unor lovituri cu arme din categoria NSNW, mergând pe ideea că Occidentului îi lipsește hotărârea de a oferi un răspuns nuclear într-un astfel de scenariu. 

„Percepția rusă privind lipsa voinței credibile a Occidentului de a folosi arme nucleare sau de a accepta victime într-un astfel de conflict întărește și mai mult gândirea și doctrina agresivă a Rusiei în materie de NSNW”, se arată în raport.

Potrivit documentului, logica utilizării NSNW ar fi aceea de a escalada un conflict într-un mod controlat, „fie pentru a împiedica SUA și NATO să se implice, fie pentru a le constrânge să pună capăt războiului în condițiile Rusiei”.

Moscova neagă că recurge la amenințări nucleare, dar mai multe declarații făcute de președintele Vladimir Putin de la începutul războiului din Ucraina au fost interpretate în Occident drept avertismente, începând din prima zi a invaziei rusești, atunci când liderul de la Kremlin a atras atenția asupra „consecințelor cu care nu v-ați confruntat niciodată în istoria voastră” pentru oricine ar încerca să împiedice sau să amenințe Rusia.

Cu toate acestea, avertismentele sale nu i-au împiedicat pe americani și pe aliații lor din NATO să ofere ulterior un ajutor militar masiv Ucrainei, inclusiv sisteme avansate de armament, care erau de neconceput la începutul războiului.

Putin a rezistat apoi solicitărilor celor mai radicali dintre conaționalii săi în vederea modificării actualei doctrine declarate a Moscovei, care permite utilizarea armelor nucleare în cazul unei „agresiuni împotriva Federației Ruse cu arme convenționale, atunci când însăși existența statului este amenințată”. 

Putin a schimbat însă poziția Rusiei în privința tratatelor nucleare cheie și a declarat că va desfășura arme nucleare tactice în Belarus.

Dezbateri aprinse la Moscova

Atât liderii, cât și analiștii occidentali urmăresc îndeaproape o dezbatere în rândul experților militari ruși în privința posibilității ca Moscova să își reducă pragul autoimpus pentru utilizarea armelor nucleare.

Anul trecut, spre exemplu, analistul rus Serghei Karaganov a vorbit despre necesitatea de a amenința Europa cu lovituri nucleare pentru „a-i intimida” și „a-i aduce cu picioarele pe Pământ” pe „inamicii” Moscovei.

William Alberque, autorul raportului IISS, precizează că Karaganov este unul dintre personajele implicate într-o discuție mai amplă în Rusia, despre eșecul suferit de armata rusă în încercarea de a câștiga războiul din Ucraina într-o manieră decisivă și rapidă.

„Ei se tem, conform propriilor dezbateri, că acest lucru ne-a încurajat și mai mult și, din acest motiv, are loc acum această dezbatere nucleară, în care rușii se gândesc că «trebuie să facem altceva pentru a speria foarte tare Statele Unite»”, afirmă Alberque, citat de Reuters. 

Autorul raportului mai spune că serviciile de informații occidentale ar fi capabile să detecteze o serie de semnale, dacă Rusia s-ar pregăti efectiv să lanseze ceva din arsenalul NSNW. Printre acestea s-ar număra deplasarea armelor de la o instalație centrală de depozitare la o bază aeriană și, eventual, lovituri convenționale în apropierea zonei-țintă planificate pentru a paraliza sistemele de apărare radar și antirachetă.

În acel moment, Putin s-ar muta, probabil, într-un adăpost nuclear și ar pune întregul sistem de comandă și control nuclear al Rusiei în stare de alertă maximă, în eventualitatea unui răspuns nuclear major din partea SUA.

Coșmarul strategilor militari 

Alberque mai susține că orice utilizare a NSNW ar necesita ca Moscova să calculeze „doza” potrivită pentru a-și constrânge adversarii să dea înapoi, „mai degrabă decât să declanșeze un ciclu de escaladare”.

În cealaltă tabără, întrebarea despre cum ar trebui să răspundă Occidentul la un astfel de scenariu „îi ține pe planificatorii americani treji toată noaptea”, afirmă Alberque, care a lucrat anterior la Pentagon și la NATO.

„Odată ce cealaltă parte trece pragul nuclear, cum previi logica escaladării? Cum o stăpânești, cum o ții jos? Aceasta este una dintre cele mai dificile chestiuni, o problemă care există încă de la începutul erei nucleare”, spune el.