Rusia pleacă din Georgia, dar nu de tot

DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA. Moscova îi promite Occidentului că lasă Tbilisi în pace
Strînsă oarecum cu uşa de comunitatea internaţională, prin noi eforturi diplomatice de pace, Rusia a promis că îşi retrage trupele din Georgia, începînd de mîine, dar stingerea conflictului dintre cele două ţări  e încă departe.

DE-A ŞOARECELE ŞI PISICA. Moscova îi promite Occidentului că lasă Tbilisi în pace
Strînsă oarecum cu uşa de comunitatea internaţională, prin noi eforturi diplomatice de pace, Rusia a promis că îşi retrage trupele din Georgia, începînd de mîine, dar stingerea conflictului dintre cele două ţări  e încă departe.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a confirmat duminică, la miezul zilei, că îşi va retrage, începînd de luni, la prînz, trupele din Georgia. Confirmarea sa oficială a fost făcută prin intermediul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine şi preşedinţia semestrială a UE,  şi care, totodată, este şi "patronul” planului de pace european pentru Georgia şi Rusia, ce a fost precedat de un angajament de încetare a focului, consimţit de părţile beligerante, dar nerespectat întocmai de către Moscova.

În ultimle zile de conflict, trupele ruse au ajuns să ocupe peste o jumătate din teriotriul Georgiei, avansînd şi instalînd puncte de control în apropierea capitalei ţării, Tbilisi, la 30 de kilometri de aceasta, în localitatea Igoieti, luînd în stăpînire şi o bază militară din vestul ţării, situată în apropiere de oraşul Senaki, pe care ruşii îl ocupaseră zilele trecute.  

RETICENT. Şi Casa Albă a insistat asupra încetării focului în Georgia, susţinînd planul de pace european. Preşedintele american George Bush şi-a trimis secretarul de stat, pe Condoleezza Rice, personal, la Tbilisi, ca să-l convingă pe şeful statului georgian, Mihail Saakaşvili, să semneze documentul. Sakaaşvili a fost destul de reticent şi a semnat planul mai mult "sub presiunea” occidentală, potrivit analiştilor politici citaţi de AFP,  deoarece acordul respectiv nu stipulează expres garanţii esenţiale, ca respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, lăsîndu-i astfel Moscovei loc de întors. Rusia ar avea dreptul să-şi menţină aşa-zisele "trupe de menţinere a păcii” nu doar în teritoriile separatiste georgiene, Oseţia de Sud şi Abhazia, din cauza cărora a izbucnit, în data de 8 august, conflictul ruso-georgian, ci şi posibilitatea de a participa la o eventuală forţă internaţională de pace în Georgia.

PREŢ. După ce s-a întors la Washington, cu misiunea îndeplinită, Rice a declarat astăzi postului de televiziune Fox, că reputaţia Rusiei pe plan internaţional "este compromisă” din cauza invaziei în Georgia. "Ideea că Rusia este un stat responsabil, pregătit să se integreze în structurile internaţionale – politice, economice şi diplomatice – toată această reputaţie este compromisă (...) A face uz de o forţă disproporţionată şi a fi imediat apoi binevenit în cercurile instituţiilor internţionale, nu se va mai întîmpla. Rusia va plăti un preţ” pentru asta, a declarat Rice. Ea a ţinut să precizeze că SUA, deşi nu e dispusă să intervină militar în Georgia, "va analiza, împreună cu aliaţii săi, în manieră bilaterală, consecinţele acţiunilor Moscovei ” împotriva Tbilisi, "în raport cu integrarea Rusiei în aceste instituţii” internaţionale. În opinia lui Rice, ruşii au comis "o eroare substanţială”, lansînd ofensiva împotriva Georgiei, şi "chiar dacă au acţionat astfel doar pentru a o intimida”, în momentul în care aceasta încerca să reia controlul în cele două regiuni separatiste ale sale, Oseţia de Sud şi Abhazia, "nu a făcut altceva decît să întărească determinarea vecinilor mai mici”. Rice urmează să meargă marţi, la Bruxelles, la reuniunea excepţională a miniştrilor de externe ai ţărilor NATO, care vor examina situaţia din zona de conflict, după demonstraţia de forţă a Rusiei, potrivit AFP.

EMISARI. Comentariile lui Rice, precum şi anunţul oficial făcut de preşedinţia franceză că Rusia îşi retrage, începînd de mîine, trupele din Georgia, au coincis cu vizita la Tbilisi a cancelarului german Angela Merkel, într-o ultimă încercare de a potoli spiritele şi de a face părţile beligerante să dea curs planului de pace. În linii mari, Merkel a mers pe mîna lui Rice, estimînd că Rusia şi-a pierdut "credibilitatea” după intervenţia în Georgia şi cerîndu-i Moscovei să-şi retragă trupele de-acolo cît mai curînd posibil. Deşi a confirmat că Georgia "are vocaţie să devină, într-o zi, membră a NATO”, Merkel s-a eschivat în a da o dată certă acestui eveniment, repetînd punctul de vedere pe care Germania l-a avut şi înainte de crucialul summit NATO de la Bucureşti, cînd Georgia şi Ucraina nădăjduiau că vor fi invitate să adere la Alianţă, dar au fost refuzate în final, urmînd să primească un vedict în luna decembrie. Cancelarul german a spus, şi de data aceasta, că "este prematur să i se acorde Georgiei Planul de Acţiune pentru Aderare” la NATO (MAP).

OBSERVATORI EUROPENI. În cadrul conferinţei comune de presă cu Merkel, preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a afirmat răspicat că "nu va recunoaşte nici o forţă de pace rusă” pe teritoriul georgian. "Nu se poate vorbi despre o forţă de  pace rusă în Georgia, ci despre forţe ruseşti”, le-a declarat Saakaşvili ziariştilor, adăugînd că, în Georgia, se află, "la ora actuală, aproximativ 2000 de tancuri ruseşti”, care au ca misiune "distrugerea infrastructurilor economice ale ţării”. El a cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti, precum şi încetarea focului, sub supravegherea organizaţiilor internaţionale, "de preferinţă, a observatorilor UE şi ai OSCE (Oreganizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)”.  

PERICOL NUCLEAR. Mai îngrijorător este faptul Rusia are intenţia de a face din flota de la Marea Baltică o flotă nucleară. Dezvăluirea aparţine publicaţiei Sunday Times, ce menţionează surse militare de la Moscova, care au dorit să îşi păstreze anonimatul. O asemenea măsură, ca reacţie la planul american de instalare a elementelor scutului american antirachetă în Europa, va spori tensiunile existente deja în Georgia, comentează publicaţia. Potrivit planurilor ruse, arme nucleare vor fi montate pe submarine, crucişătoare şi nave de război ale flotei ruse din Marea Baltică, staţionată în enclava Kaliningrad. Propunerea a fost condamnată de ambasadorul SUA la NATO, Kurt Volker, căruia ameninţarea Rusiei nu-i era străină. Aceasta a fost făcută la 24 de ore după ce Rusia a avertizat Polonia că ar putea să se confrunte cu o lovitură nucleară, pentru că fusese de acord cu instalarea, pe teritoriul său, a unor elemente ale scutului antirachetă american. "Este regretabil că Rusia reacţionează prin redesfăşurarea arsenalului nuclear, cînd lumea nu doreşte un conflict între superputeri", a afirmat Volker. Aceasta ar fi prima iniţiativă de acest gen a Rusiei, după încheierea războiului rece.