Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un video cutremurător redă o scenă similară celor vizionate de telespectatorii occidentali de pe frontul ucrainean – o femeie în vârstă, îmbrăcată într-o pufoaică groasă, plânge în fața casei sale de lemn, cuprinsă de flăcări după ce a fost lovită de o rachetă. „Au distrus totul! Nu a mai rămas nimic!”, strigă femeia cu disperare.
Imaginile sunt prezentate însă de postul de televiziune „Rossiya24”, controlat de guvernul de la Moscova, iar reportajul susține că soldații care au atacat satul nu sunt ruși, ci ucraineni, pe care corespondentul canalului respectiv îi califică drept „naționaliști”. Relatări asemănătoare au loc în toată mass-media din Rusia, arată un material realizat de CNN.
Marea spălare pe creier
Aproape toate reportajele despre conflict provin din regiunea separatistă Donbas din estul Ucrainei, mai exact din cele două autoproclamate „republici populare” Donețk și Luhansk, pe care Rusia le-a recunoscut ca state independente la 21 februarie.
Acesta a fost factorul care a declanșat invazia Rusiei în Ucraina și a oferit Moscovei pretextul pentru a ataca, susținând că nu a avut de ales, fiind obligată să „protejeze” entitățile rusofone de un atac iminent din partea armatei ucrainene. „Denazificarea este posibilă doar printr-o operațiune militară!”, anunța la unison presa din Rusia, la vremea respectivă.
În emisiunile rusești, războiul derulat în restul teritoriului ucrainean este în mare parte ignorat. Distrugerea orașului Mariupol, nivelat de bombardamentele rușilor, ruinele caselor și clădirilor din Harkov, Cernihiv, Herson, Zitomir și din alte localități, cu populația decimată de lovituri aeriene, și atacurile asupra cartierelor rezidențiale din capitala Kiev - sunt imagini ignorate aproape total de televiziunile din Rusia.
Atunci când, totuși, aceste imagini sunt prezentate, vina este atribuită, bineînțeles, forțelor ucrainene. De asemenea, nu există relatări corecte despre recentele eșecuri militare suferite de trupele rusești și nici date actualizate despre pierderile înregistrate de armata lui Putin.
Emisiunile și reportajele de pe linia frontului sunt emoționale și, de cele mai multe ori, pline de acuzații furioase și amenințări la adresa Occidentului. Într-una dintre cele mai urmărite emisiuni de dezbateri, gazda, Vladimir Soloviov, s-a dezlănțuit contra Europei și a SUA, ironizând materiale publicate de presa americană, potrivit cărora Putin, nu ar fi informat de către consilierii săi despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina.
„Nu știți încă răspunsurile pe care vi le pregătim, nu știți încotro se îndreaptă totul și chiar nu o să vă placă, tovarășii noștri americani!”, a spus realizatorul, citat de CNN.
Putin a devenit liric
La rândul său, Putin a folosit în toată această perioadă un limbaj mai direct și mai emoțional în aparițiile televizate, fie că a fost vorba despre întâlnirile lui cu Consiliul său de Securitate, în discuții virtuale de tip Zoom, sau, în persoană, cu membri ai guvernului de la Moscova, așezați la capătul opus al unei mese ridicol de lungi.
Occidentul are un singur obiectiv, „distrugerea Rusiei”, a spus el, într-un recent discurs. „Dar, orice popor, și mai ales poporul rus”, și-a asigurat el telespectatorii, „va fi întotdeauna capabil să distingă adevărații patrioți de gunoaie și trădători și îi va scuipa pur și simplu, ca pe un țânțar care le-a zburat accidental în gură!”, a mai tunat liderul de la Kremlin.
Fracturi logice
Nici în lumea închisă a propagandei rusești, emoțiile puternice nu pot compensa însă întotdeauna lipsa coerenței de logică.
Putin susține că Ucraina nu este cu adevărat o țară, ci mai degrabă o parte istorică a Rusiei. Ucrainenii și rușii, așa cum i-a descris el într-un material publicat vara trecută, sunt un singur popor. Totuși, în războiul pe care el însuși l-a ordonat, rușii îi bombardează fără milă pe ucraineni, „frații” lor.
Propaganda Kremlinului capătă și accente ușor comice, decredibilizându-se singură. Buletinele de știri sunt pline de scurte clipuri video menite să mobilizeze sprijinul pentru atacul asupra Ucrainei: tineri entuziaști aleargă într-o formație care, de sus, se vede ca litera „Z”, simbolul neoficial al ofensivei rușilor asupra Ucrainei, pictat pe aproape fiecare tanc și transportor blindat din zona de război. Ocazional, în Rusia, litera „Z” este trasată cu spray pe ușile celor care își exprimă opoziția față de invazie.
Alt videoclip pentru „unitate” prezintă scurte citate de la oameni, care arată a ruși de rând. În imagine, un bărbat spune: „Îl susțin pe președintele nostru!”, iar un altul afirmă cu înflăcărare: „Susțin pe deplin politicile președintelui nostru de a ne proteja poporul!”. Un alt bărbat declară pe un ton sumbru: „Nu vrem ca NATO să se apropie de noi!”, iar ultimul vorbitor imploră: „Haideți să ne unim!”.
Într-o notă orwelliană, conflictul din Ucraina poate fi numit doar „operațiune militară specială”. Conform unei legi adoptate pe 4 martie, rușii nu au voie să numească intervenția militară „război” sau să o descrie ca fiind un „atac” sau o „invazie”. Cei care încalcă legea pot fi pedepsiți cu până la 15 ani de închisoare, la fel ca și instituțiile de știri care difuzează orice lucru considerat „fake news” despre „operațiune” sau armata rusă.
Pur și simplu, nu există nicio opinie împotriva războiului, care să fie văzută sau auzită în mass-media din Rusia. Spre exemplu, protestele de stradă față de război care au izbucnit în toată Rusia în primele săptămâni de luptă, în care peste 15.000 de persoane au fost reținute sau arestate, nu au fost niciodată prezentate la televiziunea de stat.
Presa liberă, suprimată
De ani de zile, Kremlinul elimină metodic presa liberă din Rusia și, odată cu începerea războiului, ultimele două instituții de presă independente rămase, „TV-Dozhd” („TV-Rain”) și „Radio Eco Moscova”, s-au închis, după ce a fost adoptată noua legislație.
În prezent, toate instituțiile mass-media audiovizuale se află sub controlul administrației Putin, fie direct, fie prin intermediul unor proprietari care susțin Kremlinul, iar majoritatea rușilor, cu excepția tinerilor, ascultă știrile și informațiile de la televizor.
Sursele de informare online, cum ar fi Facebook, Twitter, Instagram și alte platforme de socializare străine, au fost blocate, la fel ca și instituțiile media internaționale care emit în limba rusă, precum BBC și „Radio Europa Liberă”.
Această blocadă informațională pare să aibă un oarecare succes în a-i convinge pe ruși că războiul președintelui lor este justificat. Îndoctrinați cu un flux propagandistic în care li se repetă că naziștii conduc Ucraina, că populația rusofonă din Donbas este victima unui „genocid”, și că Rusia însăși este în pericol de moarte în fața unui atac din partea NATO, numeroși ruși susțin războiul și merg pe mâna lui Putin.
De altfel, într-un sondaj realizat de institutul independent rus „Levada Center”, în martie, ratingul lui Putin a crescut de la începutul războiului, 83% dintre respondenți declarând că îl aprobă pe președintele rus, față de 69% în ianuarie.
