Sadicul plan al lui Voronin

Protestatari arestaţi. Bătuţi bine în comisariatele de poliţie. Jurnalişti arestaţi. Ţinuţi ore în şir fără explicaţii în secţii, doar pentru a asculta cu luare-aminte strigătele de durere ale celor bătuţi. Jurnalişti eliberaţi, care povestesc imediat ce le-au auzit urechile.

Efectul - starea generală de frică indusă populaţiei. Rata de succes - 100%! Aceasta este strategia prezidenţială de înăbuşire a revoltei de la Chişinău. Revoltă căreia, mai nou, i se atribuie un nou instigator extern, Serbia.

Sute de tineri care au participat sau au urmărit manifestaţiile violente din 7 aprilie de la Chişinău zac în continuare în subsolurile comisariatelor de poliţie unde sunt bătuţi crunt. Ca să provoace ziariştii să descrie în culori cât mai sumbre ceea ce se întâmplă în comisariate, s-a dispus şi arestarea câtorva reprezentanţi ai mass-media.

Aceştia erau lăsaţi să aştepte ore în şir pe coridoarele comisariatelor ca să audă de după uşă cum sunt bătuţi tinerii arestaţi şi să se pătrundă de disperarea cu care respectivii strigă după ajutor. Apoi, jurnaliştii erau eliberaţi fără explicaţii. Cum e şi firesc, colegii de breaslă reacţionau, iar jurnaliştii eliberaţi povesteau ce au auzit de după uşă în timp ce stăteau pe coridor la poliţie.

Aşa s-a introdus o stare generală de frică în societate întreţinută de feţele înfuriate ale poliţiştilor care patrulează oraşul şi de maşinile de poliţie care circulă nonstop cu girofarele pornite.

DOVEZILE OPOZIŢIEI
Încercând să atragă atenţia asupra abuzurilor comsie în R. Moldova, primarul Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, a transmis un comunicat în care detaliază condiţiile în care sunt arestaţi şi bătuţi participanţii la protestul de săptămâna trecută. Documentul include nume, fotografii şi amănunte cutremurătoare despre violenţele practicate de miliţienii lui Voronin.

Potrivit celor care au avut ghinionul de a ajunge în beciurile comisariatelor de poliţie, arestaţii sunt ţinuţi în condiţii mizerabile (15-20 de persoane într-un spaţiu de 10 metri pătraţi), bătuţi cu bestialitate şi impuşi să semneze declaraţii false. Procesele de judecată au loc direct în comisariatele de poliţie, fără drept la apărare. Accesul în locurile de detenţie este îngrădit în totalitate, inclusiv pentru avocaţi sau pentru organizaţii de protecţie a drepturilor omului. Accesul a fost refuzat inclusiv pentru primarul Chişinăului.

"Avem numele, datele de contact şi depoziţiile pe video ale persoanelor menţionate, numele altor persoane maltratate, arestate precum şi nume de persoane despre care nu se ştie nimic", se arată în comunicatul care prezintă şi câteva cazuri concrete de abuzuri:
● Sergiu Creţu, student, 23 de ani - fractură de humerus;
● anonim, 23 de ani, a fost bătut de poliţişti cu şi fără uniformă - fractură de humerus, comoţie cerebrală, contuzii;
● anonim, 19 ani - tortură, comoţie cerebrală, contuzia ţesuturilor moi, a fost insultat, umilit şi bătut în comisariatul de poliţie;
● Popa Andrei, 18 ani - comoţie cerebrală, contuzie facială, a fost bătut în comisariatul de poliţie, nu a primit hrană şi apă 24 de ore;
● Roscot Denis, 20 de ani - comoţie cerebrală, fractura oaselor nazale, contuzie facială, a fost bătut în comisariatul de poliţie, i s-a impus să semneze declaraţii false, a stat încătuşat de pat în spital timp de o noapte.

FILIERA SĂRBĂ
Liderul comunist Vladimir Voronin a sugerat într-un interviu apărut în cotidianul spaniol El Pais că şi Serbia a fost implicată în violenţele de săptămâna trecută de la Chişinău, "alături de serviciile secrete române". "Aici la intrare (la Parlament - n.r.) am fotografiat un iugoslav cu documente ale unei instituţii nord-americane.


La 7 aprilie au existat şapte persoane din Serbia care au condus evenimentele şi agenţi ai serviciilor de securitate din România. Avem totul filmat şi le putem identifica pe toate bestiile care au bătut poliţişti. Îi vom aresta şi judeca", a declarat Voronin. Este pentru prima oară când Voronin aduce în discuţie un alt "factor extern" decât România în ceea ce priveşte protestele de la Chişinău.

"Voiau să profite de moment pentru a organiza o operaţiune de genul celor cărora li se spune revoluţii colorate. Acelaşi scenariu ca la Belgrad, Tbilisi, Bişkek şi Kiev", a mai spus Voronin.

Întrebat unde se afla în momentul violenţelor de marţi, Voronin a răspuns că a stat o perioadă în biroul său, apoi s-a mutat la sediul Guvernului. "Am fost aici. Gărzile mele de corp nu le-au permis să se atingă de biroul meu. Când au spart geamurile şi a început să fie curent, m-am mutat la Guvern", a menţionat Voronin.

În interviul acordat presei spaniole, preşedintele moldovean a acuzat România de tendinţe expansioniste şi de nerespectarea regulilor presupuse de statutul de membru al Uniunii Europene. "În Europa vrem să mergem prin Bruxelles, nu prin Bucureşti", a punctat liderul comunist.

Întrebat ce speră cerând Bruxelles-ului să pună valorile democratice înaintea solidarităţii cu România, Voronin a răspuns: "Nimic bun în viitorul apropiat. România nu este conştientă că se află în UE şi că trebuie respectate anumite reguli. România nu poate renunţa la dorinţele sale expansioniste şi până acum a refuzat să semneze Tratatul de frontieră şi pe cel privind relaţiile interstatale cu noi", a explicat preşedintele moldovean.

RENUMĂRAREA, LA 15 APRILIE
Comisia Electorală Centrală a decis ieri că voturile exprimate în alegerile din 5 aprilie vor fi numărate într-o singură zi, la 15 aprilie. Preşedintele Comisiei, Eugen Ştirbu, a declarat că aceasta a stabilit o procedură conform căreia vor fi convocaţi toţi membrii secţiilor de votare.

La 15 aprilie, buletinele vor fi predate din nou comisiilor, care le vor renumăra în prezenţa observatorilor şi vor preda procesele-verbale. La 16 aprilie, procesele-verbale ale secţiilor de votare vor fi trimise comisiilor locale ale Comisiei Electorale Centrale.

Partidele politice şi societatea civilă fac apeluri insistente în care cheamă cetăţenii să comunice datele persoanelor decedate în ultimii ani sau ale celor care nu au mers la vot pentru a se putea verifica dacă nu cumva aceştia apar ca votanţi în alegerile din 5 aprilie.

Situaţia din Republica Moldova intră, începând de azi, pe agenda instituţiilor Uniunii Europene, mai întâi la reuniunea ambasadorilor din cele 27 de state membre şi, apoi, inclusiv la nivelul miniştrilor de Externe. Analiza se va face inclusiv asupra deciziilor luate de autorităţile din Republica Moldova cu privire la introducerea vizelor, a anunţat ieri comisarul european român, Leonard Orban, potrivit Mediafax.

Orban a explicat că lipsa de reacţie de până acum a instituţiilor europene în problema moldoveană s-ar datora sărbătorilor de Paşte, când "a existat ceva mai multă relaxare".