Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce se va întâmpla în Grecia după referendumul convocat de premierul Alexis Tsipras pentru ca populaţia să se pronunţe asupra propunerilor creditorilor internaţionali şi cum vor reacţiona partenerii europeni ai Greciei, sunt întrebări ce prefigurează mai multe scenarii, toate fiind marcate însă de foarte multă incertitudine, se arată într-o analiză publicată vineri de AFP.
Astfel, dacă la referendum va învinge tabăra 'Da', adică aprobarea respectivelor propuneri, pentru Tsipras şi stânga sa radicală Syriza - care au cerut să se voteze 'Nu'- ar fi mesaj de dezavuare. Dacă acest lucru va antrena căderea guvernului este încă o necunoscută. Ministrul de finanţe Yanis Varoufakis a declarat că va demisiona, în schimb Tsipras deocamdată nu s-a pronunţat.
Dacă el va pleca totuşi de la conducerea executivului, atunci în faţa Greciei se deschid două posibilităţi. Prima este un guvern de uniune naţională alcătuit pe bazele actualei configuraţii politice din parlament. Este însă un scenariu complicat, având în vedere divergenţele profunde dintre partidele de opoziţie - minoritare în legislativ - şi formaţiunea majoritară Syriza.
Dacă această variantă nu va putea fi pusă în practică, atunci apare a doua posibilitate, respectiv alegerile anticipate. Dar scrutinul nu va putea fi organizat mai devreme de 30 de zile, iar rezultatul ar fi foarte incert, nefiind exclus ca Syriza să câştige din nou.
Însă pe plan economic, o asemenea incertitudine va avea implicaţii majore, dacă ţinem cont de criza de lichidităţi care deja s-a instalat şi a impus instituirea de restricţii pe mişcările de capital. În plus, Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internaţional o tranşă în valoare de 1,6 miliarde de euro, iar guvernul de la Atena trebuie să ramburseze şi Băncii Centrale Europene (BCE), pe 20 iulie, o altă tranşă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.
BCE a asigurat până în prezent supravieţuirea economiei Greciei prin împrumuturile de urgenţă acordate băncilor greceşti. Dar dacă Grecia nu va plăti nici această tranşă de 3,5 miliarde, atunci pentru BCE va fi greu să mai ofere vreun sprijin, mai ales dacă între timp nu se va fi semnat un acord cu executivul grec.
Un astfel de acord trebuie să aibă în vedere atât problema acestor tranşe de datorie scadente, dar şi măsuri pentru a menţine economia Greciei pe linia de plutire. Dar şi dacă guvernul de la Atena va semna o înţelegere cu creditorii internaţionali, acesta va trebui ratificat de mai multe parlamente europene, proces care va dura ceva timp, mai ales că a început perioada de vacanţe. Aşadar, nici victoria taberei 'Da' nu va rezolva automat toate problemele.
În schimb, o victorie a taberei 'Nu' este considerată de numeroşi observatori drept un 'salt în necunoscut', existând riscul unei adevărate furtuni economice al cărei deznodământ va depinde de atitudinea partenerilor europeni.
Deşi pe plan politic criza internă s-ar încheia şi Tsipras ar câştiga mai multă legitimitate, el tot va fi nevoit să discute cu Eurogrupul. Însă nu se ştie dacă acesta din urmă va fi dispus la noi negocieri cu un astfel de premier. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lăsat să se înţeleagă că le exclude, întrucât în opinia sa un 'Nu' la referendum ar însemna că Grecia spune 'Nu' Europei.
Totuşi, Tsipras s-a arătat încrezător, el apreciind că un 'Nu' îi va oferi mai multă forţă de negociere şi va putea astfel să obţină un acord 'mai bun'. În acest scenariu optimist este foarte important de văzut cât de departe ar fi dispuşi creditorii internaţionali să meargă cu concesiile făcute Greciei.
Dar în ipoteza unei rupturi totale între Grecia şi Eurogrup, BCE ar putea să oprească orice finanţare pentru băncile greceşti, care ar intra în faliment. Pentru a le recapitaliza, guvernul de la Atena ar avea ca opţiune crearea unei monede paralele, care în actualele condiţii ar putea conduce la o inflaţie galopantă, iar Grecia, ieşită astfel de facto din zona euro, s-ar scufunda în haos. O asemenea evoluţie va necesita din nou ajutorul partenerilor europeni, care însă ar putea decide să nu intervină, din cauza riscurilor politice şi economice care ar plana asupra întregii zone euro. agerpres.ro
Citește pe Antena3.ro
