Schema lui Voronin: În opoziţie, dar cu mâna pe putere

Prima tentativă de alegere a unui nou preşedinte al Republicii Moldova a eşuat. Deputaţii comunişti au refuzat marţi să voteze pentru liderul Partidului Democrat din Moldova, propus de coaliţia majoritară liberal-democrată. Lui Marian Lupu nu i-au ajuns opt voturi ca să fie ales preşedinte. Comuniştii au dat de înţeles că Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să facă cedări substanţiale dacă vrea să obţină voturile lipsă la alegerile repetate din 10 decembrie. Pe scurt, comuniştii şi Voronin aplică schema "în opoziţie dar cu mâna pe putere".

Votul de marţi a împărţit vizibil grupul parlamentar al comuniştilor în două tabere, chiar dacă deputaţii comunişti au boicotat in corpore alegerea preşedintelui. Ca să nu scape nici un comunist la urna de vot, Voronin i-a scos pe toţi din sală şi i-a convocat într-o încăpere separată, unde i-a ţinut pe tot parcursul votării. După eşuarea scrutinului, Voronin a spus că deputaţii comunişti vor boicota şi alegerile repetate: "...Fără modificări! Noi nu putem vota nici pentru un reprezentant din această alianţă".

Poziţia lui Vladimir Voronin nu este împărtăşită însă de deputatul comunist Vladimir Ţurcan, care nu este membru de partid şi care susţine că există un grup important de deputaţi comunişti care ar vrea să evite alegerile parlamentare anticipate. Ţurcan pune însă condiţii dure Alianţei pentru Integrare Europeană, în schimbul celor opt voturi. Este vorba nu doar despre principii de guvernare, dar şi despre funcţii şi, se pare, despre garantarea imunităţii deputaţilor comunişti care ar vota pentru Marian Lupu la alegerile repetate. Ţurcan ţinteşte nu oricare funcţie în stat, ci pe cea de preşedinte al Parlamentului, ocupată acum de liderul PL, Mihai Ghimpu. "De dragul acestei stabilităţi, posibil că va fi necesar ca noi să ne dezicem de unele ambiţii politice: un grup de deputaţi participă la votarea preşedintelui ţării, iar cel care este astăzi speaker, de dragul stabilităţii, cedează funcţia. Trebuie să fie discutate nişte chestiuni de motivare mai concrete", a afirmat Ţurcan.

Merg pe o pistă greşită cei care cred că, după ce vor primi ceea ce îşi doresc, deputaţii din aşa-numitul "grup Ţurcan" se vor rupe de grupul parlamentar al comuniştilor. Atenţie la modul cum abordează, ipotetic, Vladimir Ţurcan acest subiect: "De exemplu, aceeaşi fracţiune PCRM, fiind într-o poziţie foarte dură - nu, nu şi nu.... Totodată, o parte din această fracţiune totuşi este delegată ca să participe la votarea preşedintelui ca o soluţie pentru a ieşi din criza politică". Deci, în cazul în care negocierile vor da roade, "unii dintre deputaţii PCRM vor fi delegaţi să voteze" pentru Marian Lupu. Vor fi delegaţi de cine? De partid! Adică de Vladimir Voronin. Rezultă de aici că "grupul disident" al lui Vladimir Ţurcan a fost creat de Voronin ca să smulgă maximum posibil de la noua guvernare. Adică: să ţină Alianţa în frâu prin impunerea unor principii comuniste în privinţa politicii externe, să obţină funcţia de şef al Legislativului în condiţiile în care Moldova este republică parlamentară şi, dacă se poate, să obţină şi nişte garanţii în privinţa imunităţii. Adică să-i apere pe comunişti de puşcărie în caz că se descoperă că au furat ţara sau au provocat devastarea Preşedinţiei şi a Parlamentului la data de 7 aprilie 2009. Nu e rău deloc să fii în opoziţie şi să profiţi de asemenea avantaje!

Alianţa pentru Integrare Europeană nu a muşcat deocamdată din această momeală a ideologilor comunişti, deşi pare dispusă să garanteze imunitatea comuniştilor în următorii patru ani. Alianţa are însă o variantă de rezervă: referendumul constituţional. Analistul Igor Munteanu susţine că "juriştii constituţionalişti din Republica Moldova au găsit multe soluţii care pot fi utilizate pentru a debloca această situaţie, deoarece este absurd ca o formaţiune care ajunge în opoziţie să deturneze situaţia normală de democratizare a instituţiilor statului. S-ar putea de rezolvat prin formarea unui grup de legislatori care ar începe să scrie o nouă Constituţie. S-ar putea ca, la momentul în care Constituţia va fi validată, printr-un referendum popular, să fie consumate motivele pentru care alegerea şefului statului este atât de dificilă în acest moment", a afirmat Munteanu.