Scutul SUA schimbă strategia Chinei

Proiectul scutului american antirachetă determină schimbări de strategie şi în China, susţine un expert militar rus.

Potrivit agenţiei RIA Novosti, citată de Mediafax, generalul locotenent Ievgheni Bujinski, fost director adjunct al unui departament din cadrul Ministerului Apărării, este de părere că Beijingul va opta pentru consolidarea capacităţii nucleare de care dispune, ca răspuns la planurile SUA în domeniul apărării antirachetă.

"La ora actuală, China dispune de un potenţial nuclear foarte limitat, dar contactele pe care le-am avut recent cu reprezentanţi ai armatei chineze arată că, dacă Statele Unite amplasează un sistem global de apărare împotriva rachetelor, în special în Orientul îndepărtat, China îşi va dezvolta capacităţile ofensive", a afirmat generalul Bujinski, fără a da detalii despre modul în care un potenţial sistem de apărare antirachetă ar putea fi contracarat cu arme nucleare sau cum ar putea fi acesta o ameninţare pentru China.

Tot RIA Novosti citează opinia unui analist rus care apreciază că deciziile administraţiei SUA privind scutul antirachetă în Europa nu lasă loc pentru participarea Rusiei şi aliaţilor săi în crearea unui sistem de securitate european. În acest fel, Washingtonul slăbeşte securitatea şi trădează orientarea antirusească, apreciază Vladimir Ievseiev, cercetător la Institutul pentru Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei ruse de Ştiinţe.

România a fost în februarie o "sursă de veşti proaste pentru Rusia", comentează Ievseiev, referindu-se la hotărârea preşedintelui român, Traian Băsescu, de a accepta instalarea pe teritoriul ţării a unor interceptori de la sol pentru rachete cu rază medie de acţiune, în cadrul proiectului Statelor Unite de apărare antirachetă. Este vorba despre versiunea cu desfăşurare la sol a Sistemului Antirachetă Balistic Aegis (Aegis BMD), echipat cu rachete de tip SM-3, ce urmează să fie instalat până în 2015.

Acest sistem nu reprezintă însă o ameninţare la adresa intereselor de securitate ale Rusiei, subliniază analistul. Explicaţia ­ Rusia nu deţine rachete de croazieră balistice cu lansare de la sol, cu rază medie de acţiune (între 1.000 şi 5.500 de kilometri) sau rază scurtă (între 500 şi 1.000 de kilometri). Acest tip de rachete a fost eliminat încă din iunie 1991, printr-un acord între fosta Uniune Sovietică şi Statele Unite.

Moscova şi-a exprimat totuşi "îngrijorarea" faţă de hotărârile americane în baza a patru argumente, în opinia analistului: Washingtonul pare că ar fi abandonat relansarea relaţiilor SUA-Rusia, punând Moscova în faţa unui "fapt împlinit"; SUA nu au furnizat nici o informaţie privind numărul interceptorilor şi locurile unde vor fi instalaţi şi nici altitudinile de interceptare sau metodele de ţintire; planurile SUA de a instala baterii mobile cu rachete de tip SM-3 în Polonia până în 2018; instalarea unor elemente ale sistemului american antirachetă în România, lucru care, în opinia lui Ievseiev, nu reprezintă vreo "ameninţare" pentru Rusia sau vreo "schimbare a echilibrului strategic" între Moscova şi Washington, ci trimite la "planurile SUA de a instala rachete antibalistice mult mai puternice în Europa până în 2018-2020".

Analistul rus consideră că ar fi mult mai înţelept să se construiască un sistem euroatlantic comun, în direcţia unui proiect antirachetă în care să participe şi Rusia, decât ca Moscova să fie împinsă la periferia europeană.