x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Şefa FMI, Christine Lagarde, INCULPATĂ în Franţa într-un dosar de arbitraj controversat

Şefa FMI, Christine Lagarde, INCULPATĂ în Franţa într-un dosar de arbitraj controversat

27 Aug 2014   •   12:38
Şefa FMI, Christine Lagarde, INCULPATĂ în Franţa într-un dosar de arbitraj controversat
Sursa foto: JIM LO SCALZO/EPA

Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de Finanţe, a fost inculpată miercuri pentru "neglijenţă" într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca Crédit Lyonnais, transmite AFP, citată de Agerpres. Întrebată dacă intenţionează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. "Mă întorc la Washington în cursul acestei după-amiezi", a spus Lagarde.

Inculparea lui Lagarde vine după ce în luna mai directoarea general al FMI a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990.

Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

×