Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a evocat riscul unui “11 septembrie al diplomaţiei globale, din cauza deteriorării relaţiilor de încredere dintre ţări”. Iar dacă primele dezvăluiri făcute în vară de WikiLeaks, din Irak şi Afganistan, conţineau puţine informaţii de impact, de data aceasta consecinţele ar putea fi mult mai grave, estimează numeroşi specialişti.
De pildă, apelul regelui Arabiei Saudite către Statele Unite pentru atacarea Iranului sau datele privind obţinerea de Iran a unor rachete din Coreea de Nord au declanşat o undă de şoc cu consecinţe imprevizibile. La fel şi dezvăluirile despre ţările arabe care au cerut deschis Washingtonului să intervină pentru distrugerea centralelor nucleare ale Iranului. Aceste dezvăluiri fac Iranul să fie perceput ca o ţară izolată de vecinii ei şi, în consecinţă, extrem de vulnerabilă.
DIFICULTĂŢI LA WASHINGTON
Partenerii Washingtonului au reluat poziţia Casei Albe, denunţând difuzarea de informaţii în mod “iresponsabil şi periculos”, cu riscuri mortale asupra indivizilor. Până acum, Marea Britanie a condamnat “orice publicare neautorizată a informaţiilor clasificate”, iar Germania este de părere că relaţiile sale cu SUA nu vor fi, probabil, grav afectate. Franţa a refuzat să confirme “declaraţii atribuite autorităţilor şi diplomaţilor francezi”, denunţând divulgarea “deliberată şi iresponsabilă” a documentelor, în timp ce ministrul de Externe belgian, Steven Vanackere, a criticat “confuzia între activitatea diplomatică şi spionaj”. “Scurgerile acestor informaţii diplomatice declanşează o criză diplomatică globală”, comentează The Guardian. Faţă de toate aceste critici şi acuzaţii, WikiLeaks susţine că a dorit să evidenţieze “contradicţia” între poziţia oficială americană şi “ceea ce se întâmplă în spatele uşilor închise”.
