Serbia proeuropeană

INTEGRARE ● Mîndria naţionalĂ e cu un pas în urma dorinţei de integrare
Aspiraţiile către un viitor european au învins naţionalismul din Serbia, cu ocazia alegerilor legislative din această ţară, considerate hotărîtoare pentru calea pe care o va urma.

INTEGRARE ● Mîndria naţionalĂ e cu un pas în urma dorinţei de integrare
Aspiraţiile către un viitor european au învins naţionalismul din Serbia, cu ocazia alegerilor legislative din această ţară, considerate hotărîtoare pentru calea pe care o va urma.

Proeuropenii sîrbi, grupaţi în jurul Partidului Democratic (DS) al preşedintelui Boris Tadici,  au reuşit să obţină mai multe voturi în faţa ultranaţionaliştilor decît anticipaseră sondajele de opinie făcute înaintea crucialului scrutin legislativ de duminică. Din anticamera rezultatelor oficiale, ce urmau să fie date publicităţii de Biroul Electoral Central, CESID (Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie) anunţa ieri că DS obţinuse 37,8% din voturi, iar rivalul său, Partidul Radical Sîrb (SRS, ultranaţionalist) al lui Tomislav Nikolici, 28%. Zoran Lucici, un responsabil al CESID, a precizat că aceste rezultate nu vor diferi cu mult de cele finale, adăugînd că DS ar putea obţine aproximativ 100 de locuri în noul parlament de la Belgrad, din totalul de 250.

MISIUNE DIFICILĂ. Chiar dacă au victoria asigurată, pentru proeuropenii lui Tadici, care nu au reuşit totuşi să obţină majoritatea absolută, sarcina formării viitorului guvern, în care vor fi nevoiţi să facă alianţe cu rivalii mai mici, se anunţă ca fiind una foarte delicată. Astfel, formaţiunea premierului demisionar Vojislav Koştuniţa, Partidul De-mocratic din Serbia (DSS), va obţine 11% din sufragii, cea a fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, Partidul Socialist (SPS), 8% din voturi, iar Partidul Liberal abia va trece pragul de intrare în Parlament.

CEI CHEMAŢI. Socialiştii se lăudau încă înainte de alegeri că la ei se află "cheia" formării viitorului Executiv de la Belgrad, indiferent cine ar fi cîştigătorul. "Noi sîntem cei care aşteptăm să fim chemaţi", se lăuda Iviţa Dacici, actualul şef al partidului înfiinţat de Miloşevici. "Nu ne dorim puterea cu orice preţ. Vrem doar ca principiile noastre să fie respectate", a adăugat Dacici, referindu-se la "justiţia socială" şi la "interesele naţionale", făcînd aluzie la provincia sîrbă Kosovo. "Noi susţinem integrarea Serbiei în UE, dar cu noi dezbateri referitoare la Kosovo", a mai precizat el. La rîndul său, Tadici a declarat că viitorul guvern de la Belgrad nu va recunoaşte independenţa Kosovo.

Şi românii

Ziua de duminică nu a fost rezervată doar alegerilor legislative anticipate, provocată de demisia premierului Vojislav Koştuniţa, pe fondul nemulţumirilor legate de declararea independenţei Kosovo, ci, în paralel, a avut loc şi un scrutin municipal. La aceste alegeri, românii din Serbia au candidat, pentru prima dată, pe liste proprii. Coaliţia "Românii uniţi din Serbia", alcătuită din mai multe formaţiuni româno-vlahe, a obţinut 12 posturi de consilieri locali, în 7 raioane. Coaliţia nu a reuşit însă să intre şi în Parlament cu voturile obţinute la alegerile generale – 0,2 procente. Comunele (raioanele) în care românii din Serbia vor avea consilieri sînt Negotin, Majdanoek, Svilajnac, Bor, Boljevac, Kucevo, Petrovac. (Carmen Pleşa)