Serbia vrea să participe la proiectul Nabucco

Rusia nu trebuie să conteze pe ajutorul aliaţilor în contracararea construirii gazoductului Nabucco, prin care gaze naturale din regiunea caspică vor fi livrate în Europa ocolind Rusia, chiar şi Serbia exprimându-şi tot mai pronunţat dorinţa de a se alătura acestui proiect, care concurează proiectul sprijinit de Moscova al construirii gazoductului South Stream.

Aceasta se întâmplă în pofida faptului că Belgradul nu numai că este considerat cel mai fidel aliat al Rusiei din Balcani, ci şi că va obţine, în cazul construirii South Stream, unele dintre cele mai mari dividende din această regiune, relatează Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Serbia va participa la construirea gazoductului Nabucco dacă îi va fi făcută o propunere în acest sens, a declarat directorul general al companiei 'SrbijaGAS', Duşan Bojatovic, într-un interviu publicat la 15 iulie în ziarul 'Politika' din Belgrad.

'Întrucât gazoductul Nabucco nu trece pe teritoriul nostru, nu ar fi rău deloc să ne conectăm la el printr-o derivaţie', a declarat el.
Însă, directorul general al 'SrbijaGAS' a făcut pe loc o reverenţă faţă de Moscova, menţionând că, pentru ţara sa, prioritatea continuă s-o deţină proiectul rusesc al gazoductului South Stream, care, după afirmaţiile sale, spre deosebire de Nabucco, dispune deja de surse sigure de gaze naturale. Pentru Serbia este important să nu se certe cu Rusia, deoarece în prezent se decide soarta construirii pe teritoriul acestei ţări a unităţii de depozitare subterană a gazelor 'Banatski dvor'. Acest proiect, care se realizează împreună cu ruşii, va permite Serbiei, după afirmaţiile lui Bojatovic, să-şi asigure cantitatea suficientă de combustibil în cazul unei noi crize a gazelor.

Proiectele Nabucco şi South Stream se află într-o dură concurenţă între ele, deoarece, în opinia experţilor, realizarea în ritm rapid a unuia dintre ele va face ca celălalt să nu mai fie necesar.

Construirea gazoductului Nabucco este estimată la circa opt miliarde de euro şi are ca scop transportul a 31 de miliarde de metri cubi de gaze în ţările Uniunii Europene ocolind Rusia. '

South Stream, calculat pentru tranzitul a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, urmează să treacă pe fundul Mării Negre, de la Novorossiisk în portul bulgăresc Varna şi, mai departe, prin Peninsula Balcanică, în Italia şi Austria. Volumul total al investiţiilor în acest proiect este estimat la suma de 25 de miliarde de euro.

În luna mai, la Soci, concernul Gazprom a semnat cu companii energetice din Bulgaria, Grecia şi Serbia un pachet de documente privind realizarea proiectului South Stream. Concomitent, cu compania italiană ENI a mai fost semnată o completare la Memorandumul de înţelegere reciprocă privind construirea South Stream, care precizează acţiunile de viitor ale părţilor.

La rândul lor, şefii de guverne din Turcia, Austria, Ungaria, Bulgaria şi România au semnat la 13 iulie, la Ankara, acordul privind Nabucco. Acordul interguvernamental serveşte ca argument destul de clar în favoarea Nabucco, care, deşi nu cu mult, dar totuşi sub formă de document, depăşeşte acum South Stream.

Declaraţia sârbilor s-a auzit pe fondul loviturii dureroase pe care Bulgaria a dat-o recent proiectului rusesc. După alegerile parlamentare, care au dus la schimbarea guvernului, liderul partidului învingător - GERB (de dreapta - n.tr.), primarul Sofiei, Boiko Borisov, a anunţat încetarea activităţilor legate de gazoductul South Stream. El a explicat decizia luată prin dorinţa de a analiza mai detaliat acordurile încheiate de predecesorii săi, pentru a ţine mai bine seama de interesele naţionale ale ţării sale.

La 16 iulie, Boiko Borisov a primit din partea preşedintelui Bulgariei, Gheorghi Părvanov, mandatul de a forma noul guvern al ţării. În acest context, schimbarea priorităţilor Serbiei în problemele legate de cooperarea în sfera gazelor naturale apare ca fiind cu totul firească. În plus, Belgradul îşi anunţase şi anterior sprijinul concomitent atât faţă de South Stream cât şi de Nabucco, explicând aceasta prin faptul că realizarea celor două proiecte va permite diversificarea livrărilor de gaze în Europa.

Analistul Vitali Gromadin, de la 'Arbat Kapital', a amintit că în prezent Serbia importă din Rusia întreaga cantitate de gaze necesare - 2,4 miliarde de metri cubi pe an. 'În perspectivă, cererea de gaze din Serbia ar putea să crească de două ori. Fireşte că totala monopolizare a pieţei interne de către Gazprom nu este avantajoasă pentru Serbia, în special pe fondul dorinţei Belgradului de a adera la Uniunea Europeană', menţionează expertul.

Sub aspect tehnic, Serbia se poate conecta repede la Nabucco: sistemul de transport al ţării este legat de gazoductele care trec pe teritoriul Bulgariei. Însă, pentru aceasta va fi nevoie să obţină acordul Gazpromului. 'Conectarea Serbiei la proiectul Nabucco este posibilă dacă UE va considera necesară diminuarea influenţei concernului rusesc în Balcani şi va asigura finanţarea construirii unei derivaţii', apreciază Gromadin. 'Pentru mine, declaraţia cu privire la hotărârea Serbiei de a participa la proiectul Nabucco nu a constituit o surpriză. Toate ţările balcanice fac în prezent manevre, încercând să ghicească care dintre cele două gazoducte va fi cu adevărat construit. Şi Belgradul încearcă să nu piardă', a spus vicepreşedintele Centrului de Tehnologii Politice , Alexei Makarkin. El apreciază că realizarea concomitent a celor două proiecte este practic imposibilă.
Referindu-se la obligaţiile de alianţă care există în relaţiile dintre Rusia şi Serbia, politologul Makarkin a remarcat faptul că vremurile 'frăţiei slave' au trecut.

'Politicienii din statele balcanice nu mai au de multă vreme o atitudine sentimentală faţă de Rusia. Acest lucru este valabil şi în cazul Serbiei, ţară în care o parte din elită este în mod tradiţional orientată spre dezvoltarea relaţiilor cu ţările vest-europene', a subliniat Makarkin. În opinia sa, o prioritate incontestabilă pentru toţi politicienii sârbi, inclusiv pentru cei care se consideră pro-ruşi, a fost şi rămâne nu atât adâncirea relaţiilor economice şi politice cu Moscova, cât continuarea integrării cu Europa. Belgradul va accepta invitaţia de a se alătura proiectului 'Nabucco', dacă acest lucru se va întâmpla, chiar în detrimentul relaţiilor cu Rusia.

Agerpres