Serviciile de securitate pakistaneze, suspectate că ar fi ucis 11 ingineri navali francezi

Oficiali francezi suspectează că atacul sinucigaş cu bombă din 2002 din Pakistan, care a provocat moartea a 11 ingineri navali francezi, ar fi fost organizat de serviciile de informaţii pakistaneze, ca o răzbunare pentru anularea unor plăţi ilegale de către Paris, scrie Time, în ediţia online.

Până în prezent, teoria preferată atât de autorităţile franceze, cât şi de cele pakistaneze a fost cea potrivit căreia responsabilitatea pentru atentat o au extremiştii apropiaţi de al-Qaida. Însă "investigaţii în Franţa au produs dovezi dovezi scrise şi mărturii potrivit cărora sume ilegale de bani pentru autorităţile pakistaneze fuseseră aprobate, plătite, apoi anulate unilateral de Paris", a declarat un oficial francez din serviciile de contraterorism. "Teoria aceasta este considerată cea mai probabilă, mai ales acum când toate celelalte explicaţii plauzibile au fost serios subminate", a afirmat el.

Oficiali francezi din serviciile de contraterorism şi-au exprimat în secret de mai multe luni scepticismul privind implicarea extremiştilor în atacul din 2002. Însă presa a aflat doar săptămâna trecută că anchetatorii care se ocupă de caz în Franţa aproape că au abandonat teoria organizării atentatului de către al-Qaida. Noua teorie are ca punct de plecare o schimbare de regim în Franţa. În 1994, Parisul a semnat un contract de un miliard de dolari pentru a vinde şi asambla submarine Agosta în Pakistan. Un an mai târziu, cabinetul preşedintelui nou-ales Jacques Chirac a decis să anuleze plăţi ilegale de aproximativ 33 de milioane de dolari, promise oficialilor pakistanezi care au contribuit la semnarea contractului.

Potrivit Time, oficiali francezi din serviciile de securitate au afirmat că anchetatorii francezi au obţinut anul trecut documente şi mărturii potrivit cărora, după reţinerea fondurilor, oficialii pakistanezi care au fost desemnaţi în contract să primească, pentru ajutorul lor, "comisioanele" au insistat în mod repetat să îşi primească banii. În 2000, când Franţa a aplicat o convenţie internaţională anticorupţie care interzicea aceste sume de bani neoficiale, Parisul a putut refuza pe bună dreptate să plătească astfel de "comisioane", motivând că în caz contrar ar încălca legea.

Purtătoarea de cuvânt a preşedintelui pakistanez Ali Zardari, Farah Ispahani, a calificat aceste suspiciuni drept "cel puţin ridicole". În Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy, care era ministru al Economiei la data semnării contractului, a răspuns cu indignare: "Este ridicol. Grotesc. (...) Trebuie să respectăm durerea familiilor. Cine ar crede o astfel de poveste?".
Mediafax