Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Neglijenţa responsabililor însărcinaţi cu coordonarea circuitului documentelor în Parlamentul European a blocat procesarea cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România de ridicare a imunităţii fostului eurodeputat Ovidiu Silaghi, suspectat de fapte de corupţie, relatează miercuri EUObserver.
Procurorii români i-au cerut în decembrie preşedintelui PE Martin Schulz să ridice imunitatea fostului eurodeputat liberal Ovidiu Silaghi, reaminteşte EUObserver. Silaghi, care neagă toate acuzaţiile împotriva sa, a scăpat anchetei din cauza rătăcirii unui document în Legislativul comunitar, adaugă sursa citată.
Serviciul de presă al Legislativului european a transmis luni, într-un comunicat, că acuzaţiile la adresa fostului preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, potrivit cărora ar fi blocat o investigaţie penală în România, sunt total nefondate.
“Acuzaţiile adresate preşedintelui Parlamentului European de atunci, Martin Schulz, că ar fi blocat o investigaţie penală în România, sunt total nefondate”, se arăta în comunicatul Biroului Parlamentului European.
“Contrar acuzaţiilor că preşedintele de atunci al Parlamentului European ar fi întârziat procesarea unei cereri făcute de procurorii din România pentru ridicarea imunităţii unui membru al parlamentului european din România, acesta a acţionat rapid şi prompt şi astfel şi-a îndeplinit sarcinile în întregime”, explica Biroul PE.
“Domnul Schulz a transmis dosarul în decurs de câteva săptămâni de la primirea cererii originale către Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI). Astfel, preşedintele Parlamentului European şi-a îndeplinit obligaţiile la timp şi într-o manieră corectă”, se subliniază în comunicatul citat.
Reacţia a venit după ce europarlamentarul român Monica Macovei (PDL) i-a cerut demisia lui Martin Schulz, atât de la şefia Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din PE, cât şi din Parlamentul European, acuzându-l că ar fi blocat cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Ovidiu Silaghi.
“Preşedintele (Martin) Schulz a trimis o scrisoare, care s-a rătăcit pentru că a fost greşit adresată, şi, până când a ajuns la secretariatul comisiei, era prea târziu să se mai facă ceva”, a declarat marţi, pentru EUObserver, Robert Bray, un oficial al Comisiei pentru Afaceri Juridice a PE.
Această eroare administrativă, care a fost descoperită abia recent, a declanşat acuzaţiile potrivit cărora Martin Schulz ar fi obstrucţionat deliberat ancheta pentru că nu a răspuns la cererea de ridicare a imunităţii prin canalele corespunzătoare.
Totuşi, notează EUObserver, scrisoarea lui Schulz a fost trimisă, dar a fost pierdută într-un teanc de hârtii şi uitată de cei care trebuiau să se ocupe în primul rând de caz.
Conform procedurilor PE, o cerere de ridicarea a imunităţii unui eurodeputat trebuie anunţată în plen şi trimisă Comisiei pentru Afaceri Juridice.
Martin Schulz a spus că a trimis scrisoarea la începutul lunii februarie, după ce a primit în decembrie notificarea din România. Scrisoarea sa fusese adresată preşedintelui comisiei, Klaus-Heiner Lehne. Însă, la sfârşitul lunii februarie, Lehne a demisionat din funcţia de preşedinte, iar o lună mai târziu a fost numit membru al Curţii de Audit.
“Scrisoarea lui Schulz i-a fost adresată lui Lehme, dar nu ca preşedinte al comisiei, ci lui personal şi biroului său. Practic, a fost o greşeală birocratică”, a spus Robert Bray. Până când eroarea a fost descoperită, comisia nu a mai avut programate întâlniri pentru restul perioadei de sesiuni plenare - procedura de ridicare a imunităţii unui eurodeputat fiind un proces de durată.
Solicitările de ridicare a imunităţii unui eurodeputat, în pofida procedurilor parlamentare, nu sunt întotdeauna anunţate în plen dacă există vreun dubiu privind admisibilitatea lor.
Preşedinţia PE verifică ori prin serviciile juridice, ori prin Comisia pentru Afaceri Juridice validitatea solicitării înainte de a declanşa procedura, mai notează EUObserver.
Macovei a cerut, în cadrul unui comunicat prezentat drept “opinie politică”, demisia lui Schulz din funcţia de preşedinte al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din PE. Mai mult, aceasta a cerut Grupului S&D să îl excludă pe Schulz, iar lui Schulz, în cele din urmă, să demisioneze din Parlamentul European.
Popularii şi social-democraţii europeni au convenit din nou să-şi împartă preşedinţia Parlamentului European (PE), astfel că în primii doi ani şi jumătate acest post va fi deţinut de un reprezentant al grupului social-democrat, iar a doua parte a mandatului, care va începe în ianuarie 2017, va reveni popularilor din PPE, relatează AFP, care citează un comunicat emis marţi de cele două grupuri politice.
Candidatul social-democraţilor pentru acest post este Martin Schulz, în prezent preşedinte în exerciţiu al Parlamentului European. El este sprijinit de Partidul Social-Democrat german, dar şi de cancelarul creştin-democrat Angela Merkel, urmând cel mai probabil să fie ales oficial la sesiunea inaugurală de săptămâna viitoare.
Martin Schulz a fost ales miercurea trecută preşedintele grupului socialiştilor şi democraţilor din PE, un post pe care l-a mai ocupat şi în legislatura care se încheie, înainte de a deveni preşedintele PE. Grupul popularilor este condus de germanul Manfred Weber, care l-a înlocuit pe francezul Joseph Daul.
Nu se ştie deocamdată cine îi va succeda lui Schulz la preşedinţia PE în 2017. Conform unor surse europene acesta ar putea fi Alain Lamassoure, fost ministru francez al Bugetului.
Împărţirea preşedinţiei PE a funcţionat şi în legislatura care s-a încheiat. Creştin-democratul polonez Jerzy Buzek a ocupat acest post în primii doi ani şi jumătate, după care i-a cedat locul lui Martin Schulz.
Popularii şi socialiştii “au făcut progrese semnificative pentru constituirea unei majorităţi stabile şi durabile şi elaborarea unui program de reforme în Europa pentru următorii cinci ani”, se mai menţionează în comunicatul care precizează că discuţiile dintre cele două grupuri vor continua săptămâna viitoare la Strasbourg.
Grupul popularilor europeni (PPE) a obţinut la europarlamentare 221 de mandate în PE, iar cel social-democrat 191. Aşadar, pot forma împreună o majoritate fragilă de 412 eurodeputaţi din 751. (M.C, I.D.)
