Spania - Romănii săraci, aduşi acasă cu chetă

Ambasadorul Romăniei in Spania, Maria Ligor, caută mijloace prin care să poată acţiona pentru romănii rămaşi fără bani care vor să se intoarcă in ţară. Situaţiile-limită sunt numeroase, deşi Spania e o ţară primitoare pentru imigranţi.

Ambasadorul Romăniei in Spania, Maria Ligor, caută mijloace prin care să poată acţiona pentru romănii rămaşi fără bani care vor să se intoarcă in ţară. Situaţiile-limită sunt numeroase, deşi Spania e o ţară primitoare pentru imigranţi.

■Jurnalul Naţional: Ce sunt romănii in Spania? Fraţii latini sau sclavii din agricultură?

Maria Ligor: Spaniolul tipic este o persoană extrem de deschisă. Şi-l face deschis şi faptul că el a trecut printr-o experienţă similară. Foarte mulţi spanioli au emigrat in anii ’50-’60, chiar ’70, şi ştiu ce inseamnă să fii nevoit să pleci din ţară, să-ţi cauţi un rost mai bun in altă parte, să trebuiască să parcurgi o perioadă in afara ţării, ca să poţi să străngi un ban. Spania este un loc in care, din punct de vedere al acceptării şi al atitudinii spaniolilor, te simţi bine.

■Se susţine cifra de jumătate de milion de romăni care se află neoficial acolo, pe lăngă cealaltă jumătate, care este inregistrată?

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

Mi-e imposibil să mă pronunţ asupra unei cifre, dar cred că se exagerează. E mult spus că incă o jumătate de milion este in penumbră. Pentru că ei au toate motivele şi avantajele (asistenţă socială, medicală etc.) să iasă la lumină.

■Ajungem prima comunitate de străini din Spania?

La inceputul anului eram pe locul doi (n.r. - după marocani), la o diferenţă de puţin peste 50.000 de persoane. Prin urmare, in aceste căteva luni e posibil să fi depăşit aceste 50.000.

Cert e că la consulatele noastre din Spania se eliberează certificate de naştere de ordinul a 20 pe săptămănă.

Muncă la liber

■Sunt semnale că vom putea munci fără restricţii?

Sperăm ca această ultimă restricţie privind dreptul la muncă să fie ridicată cel tărziu la sfărşitul acestui an. Chiar şi in cel mai negru scenariu, acest moratoriu nu va dura mai mult de anul viitor.

■In administraţia locală intrăm?

Am avut pănă la alegeri un director pentru imigraţie la Primăria din Alcala de Henares, acum a apărut un alt tănăr domn romăn in Primăria din Coslada.

Concluziile in urma alegerilor locale ar fi că acest exerciţiu a venit prea repede pentru noi; pentru că, la patru-cinci luni de la aderare, foarte multă lume nu era pregătită să voteze acolo, multă lume nu se găndea că avem acest drept.

■Presa spaniolă vorbeşte despre romăni prost plătiţi, păcăliţi, cazaţi in condiţii mizere. Sunt numeroase aceste cazuri? Angajatorii sunt pedepsiţi?

Pedepsele sunt mari, serioase, de ordinul a mii de euro pentru aceşti angajatori.

Am avut la inceputul verii o situaţie in care zeci de persoane au venit să fie angajate pe lăngă Zaragoza şi acolo s-au pomenit cu condiţii total diferite de ce li s-a spus in ţară. Oamenii aceia au dorit să se intoarcă in Romănia şi au fost sprijiniţi.

Dar nu aş merge atăt de departe, incăt să vorbesc despre un fenomen al iluziilor, al amăgirilor faţă de un El Dorado spaniol.

Important este

să fie cu părinţii

■Ce ne facem cu copiii lăsaţi in Romănia?

Incercăm să existe o continuitate in educaţia copilului in limba romănă acolo, in Spania, un motiv in plus ca un părinte să aleagă să ia copilul cu el. Pentru că e foarte important ca aceşti copii, fie că rămăn in Spania, fie că se intorc, să fie cu părinţii. Nevoia de afecţiune nu poate fi inlocuită cu nimic.

■E un efort mare - administrativ, financiar - să iei un copil cu tine?

Administrativ, de exemplu, e foarte uşor să inscrii un copil la şcoală. Problema e mai curănd economică. Dar dacă un părinte poate să-şi ia copilul cu el ar fi cea mai inţeleaptă decizie, chiar dacă il costă un pic mai mult decăt dacă ar fi fără el.

■Săptămăna aceasta, un romăn şi-a dat foc in Spania pentru că nu avea cu ce să se intoarcă acasă. E una din dramele de care vă loviţi cel mai des?

Problema cea mai delicată cu care ne confruntăm sunt situaţiile-limită, in care un om sau o familie ajunge cu speranţe foarte mari in Spania şi realizează că lucrurile nu sunt chiar atăt de roz cum şi-a inchipuit şi că e destul de greu să găseşti un loc de muncă, un adăpost pentru familie. Chiar dacă nu eşti chemat să intervii, cum a fost cazul acestui domn, care nu ni s-a adresat, nu există instrumente ca să intervii. Nu există o bază legală şi un instrument care să ne permită să intervenim in situaţii umanitare. Este exemplul unei persoane care e la capătul puterii şi vrea să se intoarcă in ţară. Instrumentul pe care il avem la indemănă in acest moment este ca, in baza unui angajament, statul să-i avanseze o sumă de bani, ca să se poată intoarce in Romănia, el urmănd să returneze acei bani. Obţinerea banilor e dificilă. Prin intermediul ministerului trebuie trimisă o solicitare centrală. Durează. Iar in momentul in care eşti intr-o situaţie-limită contează viteza cu care reacţionezi.

■Care ar fi soluţiile?

Adesea, soluţiile sunt improvizate. Apelăm la bunăvoinţa unui transportator care să ia un om, dacă are un loc in autocar, sau facem colectă, inclusiv printre angajaţii de la consulat. Participă şi publicul care aşteaptă la consulat. Dar a venit vremea să ne găndim la un instrument real cu care să intervenim, pentru că nu e doar un caz pe an, sunt cazuri care se repetă.

■Cum se transformă un romăn ajuns acolo?

Prima dată vezi transformarea lingvistică - un iz de accent spaniol şi un fel de amestec de limbi. Căteodată ţi se adresează şi, dacă nu eşti avertizat, nu prea inţelegi sensul.

Un exemplu, sper, amuzant: in spaniolă, cuvăntul pentru "programare" este "cita" (n.r. - pronunţat "sita"). Prin urmare, cănd sună şi doresc "o sită la consulat", dacă nu eşti prevenit, s-ar putea să fii uimit.

Cea mai mare parte a lor, şi in primul rănd cei care reuşesc, odată parcurs acest purgatoriu al inceputului, cresc social şi se indreaptă spre poziţiile pe care, prin pregătire, ar trebui să le ocupe.

Etichetă neplăcută

■Pe fruntea romănilor din Spania se pune adesea eticheta "căpşunari"…

Sunt nemulţumită cănd ne confruntăm cu un clişeu gen "căpşunari", pentru că e mult mai complexă realitatea spaniolă. Avem un număr foarte mare de tineri profesionişti: medici, muzicieni, pictori. Romănii lucrează mai degrabă in construcţii, in serviciul domestic, in asistenţă medicală ori pentru vărstnici, copii. Şi se aşteaptă să fie recunoscuţi şi pentru altceva decăt prin sintagma "căpşunari".

Sprijin şi acuzaţii

Romănul care şi-a dat foc in această săptămănă la Castellon pentru că nu avea 400 de euro ca să se intoarcă in ţară, este in continuare in stare gravă. Autorităţile locale, de la care romănul ceruse, dar nu primise sprijin inainte de a recurge la gestul disperat, au anunţat că vor plăti pentru ca familia să se intoarcă in ţară.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale au oferit ajutor, de asemenea, acestei familii. Asociaţiile romănilor din Castellon au organizat o colectă, iar spaniolii care trec pe lăngă spitalul din Valencia, unde e internat bărbatul, lasă şi ei fiului cel mic al familiei diverse sume de bani, potrivit presei spaniole. Partidul Socialist a acuzat lipsa de "respect şi de omenie" a Serviciului Social din Primărie, care e condus de un reprezentant al Partidului Popular. Socialiştii i-au cerut şefei acestui serviciu să prezinte public scuze cetăţeanului romăn.