România are intenţii imperialiste! Sună ciudat, dar cam asta este opinia unora dintre vecinii noştri. Astfel, în opinia revistei Stolicinaie Novosti, "România încearcă prin paşi mici să-şi alipească teritoriile istorice româneşti - Bucovina şi o parte din regiunea Odesa - în timp ce autorităţile de la Kiev preferă să se preocupe de pretenţiile ipotetice ale Rusiei asupra Peninsulei Crimeea".
Colegii de breaslă din Ucraina sunt convinşi că atât statul Român cât şi jurnaliştii dintre carpaţi propagă teza potrivit căreia "graniţele româno-ucrainene nu ar fi garantate prin acorduri internaţionale, de aceea ar putea fi revizuite". Caracteristic este că problema apartenenţei teritoriale a Bucovinei de Nord şi Basarabiei de Sud, reîntregirea "pământurilor istorice româneşti" ocupă un loc principal în programele multor partide politice din România. Astfel, "România continuă să considere Republica Moldova un teritoriu al său. România Mare nu reprezintă doar o lozincă politică, ci o parte a mitologiei naţionale. (...) Kilomentrul zero din Bucureşti - monument ce întruchipează ideea României Mari, care desemnează multe oraşe ucrainene, moldovene sau bulgare ca fiind româneşti".
Un alt factor care înveninează relaţiile româno-ucrainene îl constituie, în opinia publicaţiei citate de Agerpres, "tentativele unor anumite cercuri politice şi mijloace de informare în masă din România de a falsifica politica Ucrainei faţă de minoritatea română de pe teritoriul ucrainean. Cercurile naţional-radicale din România şi organele lor de presă duc o politică vădit antiucraineană. În realitate, minoritatea românească din Ucraina se bucură de mai multe drepturi decât comunitatea ucraineană din România. Ucraina a acordat şi va acorda în continuare minorităţii române posibilitatea să primească educaţie în limba maternă, a creat condiţii pentru păstratea tradiţiilor culturale şi naţionale". Stolicinaie Novosti spune că dacă în 1991 exista o singură Asociaţie culturală Mihai Eminescu, în prezent în Ucraina funcţionează aproximativ 10 asociaţii şi organizaţii proromâneşti.
În fiecare an din regiunea Cernăuţi sunt selectaţi tineri pentru a urma studiile în instituţiile de învăţămănt superior din România. Mai mult, "reprezentanţii minorităţii române fac parte din elita de guvernare a regiunii". Stolicinaie Novosti aminteşte de un recent scandal, când la Cernăuţi s-a descoperit că deputatul Consiliului regional Vasile Tărâţanu avea şi cetăţenie română, în condiţiile în care dubla cetăţenie este interzisă în Ucraina. Autorităţile ucrainene nu au avut nicio reacţie faţă de acest fapt.
Sursa citată spune că în regiunea Cernăuţi apar mai multe ziare în limba română, sunt difuzate emisiuni tv şi de radio în limba română, în timp ce diaspora română din Ucraina face jocurule Bucureştiului acuzând autorităţile ucrainene de "discriminarea minorităţii române, de asimilare forţată". Principalul atu al României în jocurile sale politice ar fi "cetăţenia română pentru ai săi". Stolicinaie Novosti indica totodată că numărul ucrainenilor cu cetăţenie română ar ajunge la 50.000 - 100.000 de persoane, deşi Ambasada României de la Kiev neagă acordarea în masă a cetăţeniei române. În final, se consideră că au fost descifrate intenţiile ascunse ale Bucureştiului: "România desfăşoară o activitate perseverentă îndreptată spre crearea unui spaţiu etnocultural care să includă România, Republica Moldova şi teritoriile ucrainene Bucovina şi Basarabia de Sud, ceea ce în perspectivă va oferi Bucureştiului posibilitatea să sară în apărarea conaţionalilor".
Citește pe Antena3.ro