Strategie pentru misiuni civile

România ocupa la sfârşitul anului trecut locul 3, după Franţa şi Italia, în ceea ce priveşte contribuţia la operaţiile civile şi civil - militare ale Uniunii Europene. Conform statisticilor realizate la nivelul UE, ţara noastră avea la acel moment 205 experţi implicaţi în astfel de misiuni.

La Bucureşti, preocupările rezultate din experienţa acumulată din această participare vizează diversificarea şi sporirea tipului de contribuţie amintit al României la operaţiile NATO, UE, dar şi ONU şi OSCE. Pornind de la această premiză, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat la sfârşitul lunii ianuarie un document prezentat de ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi privind conceptul pentru întărirea capacităţilor naţionale civile în domeniul gestionării crizelor. Documentul respectiv deschide drumul pentru elaborarea unei strategii naţionale în domeniu, asumată de ţara noastră în urma unei declaraţii a miniştrilor de externe din UE în noiembrie 2008. Şi din perspectiva NATO, România şi-a fixat ca obiectiv naţional dezvoltarea până în 2010 a unor aranjamente naţionale pentru asigurarea capacităţilor non-militare dedicate reconstrucţiei şi stabilizării.

REGULI. "Această strategie va aborda aspecte legate de coordonarea instituţională în vederea participării României la operaţii internaţionale, baza legală a procesului de trimitere a unor experţi din sfera guvernamentală şi non-guvernamentală în astfel de operaţii, crearea de registre naţionale cu experţi disponibili pentru operaţii internaţionale, activităţi de pregătire etc.", ne-a declarat secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu. După cum ne-a precizat diplomatul, conceptul MAE prezentat în CSAT "identifică o serie de aspecte care necesită îmbunătăţiri sau cu privire la cum diverse instituţii aplică proceduri şi metode diferite".  "Aceste aspecte acoperă diverse domenii, de la cadrul legislativ, până la aspecte bugetare sau de pregătire a experţilor înaintea trimiterii într-o misiune internaţională", a mai spus Bogdan Aurescu. De fapt, potrivit secretarului de stat în MAE, "scopul este stabilirea unor reguli şi proceduri uniforme, precum şi a unor mecanisme de cooperare şi consultare inter-instituţionale eficiente, care să optimizeze participarea României la operaţii internaţionale".

COORDONARE. Bogdan Aurescu a afirmat că la conceperea documentului MAE au contribuit şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale. De altfel, CSAT a hotărât ca instituţiile implicate să formeze un grup de lucru interministerial. Secretarul de stat în MAE a mai adăugat că "managementul operaţional al experţilor detaşaţi în operaţii internaţionale va rămâne, în continuare, în responsabilitatea instituţiilor trimiţătoare, dar vom încerca identificarea unor mecanisme cât mai eficiente de coordonare inter-instituţională".