SUA blochează atacurile Ucrainei în Rusia, dar aprobă vânzarea rachetelor cu rază extinsă

de Şerban Mihăilă | 25 Aug 2025 • 08:20

Administrația Trump încearcă să aducă Kremlinul la masa negocierilor, blocând folosirea de către ucraineni a rachetelor americane ATACMS asupra țintelor din Rusia. În același timp însă, Washingtonul a dat undă verde pentru furnizarea de noi sisteme de luptă, cu rază de până la 400 de kilometri.

Oficiali ai apărării de la Washington au interzis Ucrainei, încă din primăvară, folosirea rachetelor americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, dezvăluie „Wall Street Journal”.

Potrivit publicației, restricția vizează în special sistemele ATACMS („Army Tactical Missile Systems”), rachete cu o rază de aproape 300 de kilometri.

Cel puțin o dată, Kievul a solicitat să folosească acest tip de armament, dar cererea a fost respinsă printr-un „mecanism de revizuire” instituit de Elbridge Colby, subsecretar pentru politică la Pentagon, au dezvăluit, sub acoperirea anonimatului, doi oficiali americani.

Același mecanism se aplică și rachetelor de croazieră britanice „Storm Shadow”, care depind de date de țintire furnizate de SUA, au precizat oficialii americani și unul britanic. Controlul final asupra folosirii ATACMS îi revine secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

Anterior, în noiembrie 2024, administrația Biden dăduse Ucrainei undă verde să folosească aceste rachete împotriva unor ținte din Rusia, după ce trupele nord-coreene intraseră în război de partea Moscovei.

Înainte de învestirea sa, în luna ianuarie, pentru un al doilea mandat la Casa Albă, Donald Trump declara însă pentru revista „Time” că decizia fusese „o greșeală”.

„Mă opun categoric trimiterii de rachete la sute de kilometri în interiorul Rusiei. De ce să facem asta? Nu facem decât să escaladăm războiul și să-l înrăutățim. Așa ceva nu ar fi trebuit permis!”, afirma Trump, la vremea respectivă.

Deocamdată, nu este clar dacă mecanismul de revizuire reprezintă o schimbare oficială de politică. Acesta se înscrie însă într-o tendință mai amplă: limitarea accesului Ucrainei la muniții occidentale, pe fondul reducerii propriilor stocuri de armament ale SUA.

Într-o declarație pentru „Wall Street Journal”, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Donald Trump „a fost foarte clar: războiul din Ucraina trebuie să se încheie. Nu există nicio schimbare a poziției militare în conflictul Rusia-Ucraina în acest moment”, a precizat ea.

Trump joacă la două capete

Cu toate acestea, săptămâna trecută, în plin efort diplomatic în vederea organizării unor discuții directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Trump a recunoscut că Ucraina nu poate învinge Rusia fără să treacă „la ofensivă”.

„Este foarte greu, dacă nu imposibil, să câștigi un război, fără să ataci teritoriul invadatorului”, a scris el, săptămâna trecută, pe rețeaua sa socială. „E ca o echipă de sport cu o apărare fantastică, dar căreia nu i se permite să atace. Nu are nicio șansă să câștige”, a conchis șeful Casei Albe.

În urmă cu o lună, Washingtonul a acceptat să furnizeze Ucrainei noi sisteme de armament, dar numai cu condiția ca statele europene să suporte costurile.

În timp ce Trump a insistat că SUA „nu intenționează” să trimită arme cu rază suficient de lungă încât să atingă Moscova, oficiali americani au confirmat pentru „The Wall Street Journal” că administrația a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete aer-sol ERAMS („Extended Range Attack Munition”), cu o rază de acțiune de până la 400 de kilometri.

În acest context, între retorica de „dezescaladare” și furnizarea de noi arme cu bătaie lungă, administrația Trump pare să încerce să echilibreze presiunea asupra Moscovei cu obiectivul său politic declarat: aducerea Rusiei și Ucrainei la masa negocierilor.