Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Muzeul de Artă din Berna este legatarul universal al colecţionarului german Cornelius Gurlitt, proprietarul aşa-numitei “comori naziste”, la domiciliul căruia au fost descoperite opere de artă jefuite de la evrei, şi care a decedat marţi dimineaţă.
Citește și „Hitler Album Six”. Un catalog pierdut al capodoperelor furate de naziști iese la lumină chiar de Ziua Victoriei
Muzeul a anunat miercuri, într-un comunicat, că a fost “informat despre acest lucru printr-un mesaj telefonic şi unul scris din partea domnului Christophe Edel, avocatul lui Cornelius Gurlitt, decedat la 6 mai 2014”.
Nu au avut relaţii cu Gurlitt
Instituţia elveţiană s-a declarat surprinsă de această alegere şi afirmă că “niciodată, în niciun fel, nu a întreţinut vreun fel de relaţii cu colecţionarul german”. Muzeul mai recunoaşte şi faptul că această sarcină cu care s-a trezit, a cărei valoare, potrivit presei germane, se cifrează la zeci de milioane de euro şi ar putea chiar atinge valoarea de un miliard de euro, “ridică o serie de chestiuni spinoase, în special de natură juridică şi etică”.
Legalitatea testamentului, analizată
În testamentul pe care l-a redactat înainte să fie operat la inimă, Cornelius Gurlitt a precizat că doreşte ca operele care fac parte din colecţia sa să rămână la un loc, să nu fie dispersate. Justiţia urmează acum să se pronunţe în privinţa legalităţii testamentului său.
Sute de opere de artă, în special tablouri semnate de titani ai artei mondiale, furate de nazişti de la evrei, în timpul celui de-al Treilea Reich, au fost descoperite acum doi ani la domiciliul lui Cornelius Gurlitt din Munchen, apoi într-o altă proprietatate de-ale sale, o locuinţă din Salzburg, Austria. Colecţionarul de artă, în vârstă de 81 de ani, le-a moştenit de la tatăl său, Hildebrand Gurlitt, un negustor de artă implicat în vânzarea operelor considerate “artă degenerată” de către nazişti, în beneficiul celui de-al Treilea Reich, dar şi în trafic cu tablouri în timpul Ocupaţiei, scrie Le Monde.
Justiţia germană a confiscat acum doi ani cele 1.406 tablouri ale lui Gurlitt în cadrul unei anchete privind o presupusă fraudă fiscală. La începutul lunii aprilie, Gurlitt a încheiat un acord cu statul german pentru a restitui 590 de picturi care au făcut obiectul spolierilor de către nazişti, către proprietarii lor de drept. Ele ar fi urmat să fie identificate în termen de un an.
Descoperirea acestei “comori naziste” a suscitat un interes imens la nivel mondial şi a relansat dezbaterea pe marginea restituirii operelor de artă confiscate de nazişti în timpul celui de-al doilea război modial.
În aşteptarea analizării testamentului, acordul încheiat între Gurlitt şi statul german rămâne valabil, a anunţat marţi seara Ministerul Justiţiei. Toţi cei care cred că pot face dovada unor drepturi asupra operelor ai căror proprietari legitimi se consideră, au un an la dispoziţie pentru a anunţa acest lucru şi pentru a aduce acte în sprijinul afirmaţiilor. Povestea “comorii naziste” şi ascunse în apartamentele octogenarului nu s-a încheiat. Ba chiar o ia de la capăt.
Procuratura a decis efectuare unei autopsii
Publicaţia germană Bild afirmă că, fiindcă nu a fost prezentată o cauză clară a morţii lui Cornelius Gurlitt, Procuratura din Bavaria a decis sechestru pe cadavrul acestuia şi va solicita o autopsie pentru a stabili cauza decesului. Informaţia a fost confirmată pentru agenţia DPA de procurorul Thomas Steinkraus-Koch.
“Vrem să stabilim indubitabil cauza decesului şi dacă este cineva vinovat pentru decesul său”, a explicat acesta, precizând că nu a fost depusă încă vreo plângere în acest sens. Aceasta, în condiţiile în care purtătorul de cuvânt al lui Cornelius Gurlitt preciza marţi, la anunţul privind decesul acestuia din urmă, că Gurlitt a murit în prezenţa unui medic şi a unui infirmier, acasă la el, în apartamentul din cartierul munchenez Schwabing.
Ministerul Culturii din Bavaria a anunţat că va analiza importanţa colecţiei Gurlitt pentru patrimoniul german şi studiază dacă va contesta atribuirea acesteia către muzeul din Berna.
Citește pe Antena3.ro
