Ţeapă de tip românesc în muşchiul nemţesc

Germanii au învăţat repede reţeta furtului "made in Romania" şi au şi testat-o, folosind însă românii pentru a obţine "roadele" metodei.

Opt intermediari germani de forţă de muncă şi 1.000 de măcelari zilieri români au dat Fiscului german o ţeapă de 14 milioane de euro, acesta fiind cel mai mare caz de evaziune fiscală prin muncă la negru din istoria sa.

Omul de afaceri Axel H., din oraşul Dormagen, şi complicii săi care au acţionat ca subcontractori şi sub-subcontractori au racolat şi angajat fără forme legale de muncă aproximativ 1.000 de măcelari, cei mai mulţi provenind din România, dezvăluie Deutsche Welle în ediţia electronică, în materialul intitulat "Cârnaţi şi fraude de milioane: 1.000 de români, măcelari la negru în Germania". Faptele s-au petrecut în perioada ianuarie 2003-decembrie 2005. Măcelarii zilieri fie nu erau declaraţi la oficiile de ocupare a forţei de muncă de intermediari, fie erau declaraţi cu un salariu sau altă formă de plată de câteva ori subevaluate faţă de sumele cu care erau plătiţi în realitate. Oficial, însă, toţi măcelarii români figurau ca angajaţi ai unor firme de servicii din România. Astfel, bugetul german al asigurărilor sociale a pierdut 6 milioane de euro, iar Fiscul german, 8 milioane de euro, reprezentând sume neîncasate.

Axel H., în vârstă de 47 de ani, lucra ca intermediar la cea de-a treia mare firmă de profil din Germania, concernul "Westfleisch". Ceilalţi şapte "colaboratori" ai lui figurau în diferite firme subcontractoare şi sub-subcontractoare. Procesul lor a început ieri, la un tribunal din Düsseldorf. Axel H., care ştia că atât Procuratura federală, cât şi cea din landul Renania de Nord-Westfalia erau pe urmele lui încă din 2005, şi-a continuat afacerile necurate până în 2008, dar luându-şi între timp şi măsuri de precauţie. Astfel, el a distrus o parte din actele "compromiţătoare", inclusiv cele de recrutare ale muncitorilor români, pentru a nu li se lua urma. Cu toate acestea, peste 500 de poliţişti şi agenţi fiscali au reuşit să facă controale şi să confişte peste 2.000 de acte doveditoare de la 14 abatoare şi 21 de firme care aveau legătură cu reţeaua lui Axel, iar procurorii au prezentat ieri judecătorilor 900 de pagini de dosar, cele mai multe constituind astfel de probe.

Axel şi o parte din colaboratorii lui au fost arestaţi abia anul acesta, la data de 22 martie, autorităţile germane temându-se că Axel ar putea să fugă din ţară până la începerea procesului, date fiind legăturile lui în diferite ţări din Europa de Est, mai precizează Deutsche Welle. El şi complicii lui ar putea primi, potrivit procurorilor germani, pedepse de până la zece ani de închisoare.

Deutsche Welle reaminteşte că un proces asemănător, cu legături tot în România, a fost judecat în 2004, avându-l ca "protagonist" pe Wilfried Ideke, care şi el a angajat la negru tot aproximativ 1.000 de măcelari români în Germania. Ancheta deschisă atunci în Germania, precizează Deutsche Welle, nu a avut însă ecou şi în România, complicii lui Ideke "fiind protejaţii unor membri ai Parlamentului" român. Potrivit dezvăluirilor publicate în acea vreme pe site-ul CRJI (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie) - www.crji.org/news -, unde este detaliat, cu titlul "Sclavi în abatoarele germane", cazul "Ideke", ar fi fost vorba şi despre un senator PSD, membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, a Corupţiei şi Petiţii.