Negocierile în problema transnistreană care urmau să aibă loc miercuri la Viena au eşuat din cauza refuzului părţii transnistrene de a participa la discuţii. Administraţia separatistă de la Tiraspol a condiţionat reluarea negocierilor de înlăturarea UE şi a SUA de la masa tratativelor. Reacţia SUA nu s-a lăsat mult aşteptată, iar Chişinăul se pare că s-a pomenit din nou în impas.
Negocierile în problema transnistreană care urmau să aibă loc miercuri la Viena au eşuat din cauza refuzului părţii transnistrene de a participa la discuţii. Administraţia separatistă de la Tiraspol a condiţionat reluarea negocierilor de înlăturarea UE şi a SUA de la masa tratativelor. Reacţia SUA nu s-a lăsat mult aşteptată, iar Chişinăul se pare că s-a pomenit din nou în impas.
MOTIV. Tiraspolul insistă în continuare ca discuţiile asupra soluţionării diferendului transnistrean să aibă loc în baza aşa-numitului "format de la Bratislava” ceea ce ar însemna excluderea SUA şi a UE de la masa de negocieri. Acesta a fost motivul declinării invitaţiei la negocierile de la Viena de către exponenţii grupării separatiste transnistrene.
Adjunctul subsecretarului de stat pentru Europa şi Eurasia în Departamentul de Stat al SUA, David Merkel, a vizitat miercuri Republica Moldova, pentru a discuta cu părţile implicate în conflict despre perspectivele reluării negocierilor cu participarea SUA şi a UE. El a îndemnat Rusia să depună eforturi pentru a convinge Tiraspolul să revină la masa tratativelor în formatul multilateral 5+2 şi a spus că mizează pe onestitatea şi sinceritatea tuturor mediatorilor. Oficialul american a criticat Tiraspolul şi, indirect, Rusia că au compromis şansa relansării negocierilor la Viena pe data de 8 octombrie. Diplomatul american a spus că Tiraspolul este cel care a declinat oficial invitaţia la 11 ore după ce Chişinăul şi-a confirmat participarea.
Întrebat cum apreciază idea negocierilor în formatul 2+1 - Chişinăul, Tiraspolul şi Moscova - David Merkel a răspuns că părţile sunt libere să poarte consultări, dar fără să semneze vreun document în această formulă. El a recunoscut că în prezent relaţiile dintre SUA şi Rusia "sunt complicate” din cauza războiului din Caucaz, dar a dat asigurări că Republica Moldova nu va deveni ostatica acestor divergenţe.
Tălmăcind mesajul diplomatului american, directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Andrei Popov, a spus că autorităţile moldovene trebuie să-şi recroiască strategia în raport cu Transnistria: "Faptul că după recenta întâlnire Voronin-Medvedev de la Soci nu s-a schimbat fundamental nimic nici în poziţia Tiraspolului, nici în cea a Moscovei, a făcut Chişinăul să înţeleagă că aşteptările-i sunt zadarnice şi cred că la ora actuală atât preşedintele Voronin, cât şi negociatorii moldoveni sunt conştienţi de faptul că o soluţie rapidă, până la alegerile parlamentare din 2009, este imposibilă”.
SOLUŢIA. Altfel spus, principala miză electorală a comuniştilor s-a făcut praf. Soluţia pentru Moldova în acest caz ar fi, în opinia lui Popov, elaborarea unei strategii de soluţionare a diferendului transnistrean pe termen lung, fără a periclita perspectiva europeană a Moldovei.
Totuşi, se pare că preşedintele Voronin este tentat să insiste asupra unei soluţii rapide a diferendului. Într-un interviu acordat agentiei "RIA-Novosti" el a spus că îi va transmite şefului grupării separatiste, Igor Smirnov, un pachet de documente privind reglementarea transnistreană. El a precizat că are în vedere proiectul statutului special al Transnistriei în componenţa Moldovei – un gest inutil în opinia lui Andrei Popov, deoarece "nu există o minimă bază de convergenţă a intereselor principalilor actori – SUA şi Rusia.
Citește pe Antena3.ro