Toate tunurile pe Germania:”Daţi publicităţii lista comorii naziste găsite la Munchen!”

Un expert specializat în restituirea operelor de artă a solicitat, joi, Germaniei, să dea publicităţii lista completă a operelor descoperite într-un apartament din Munchen al cărui proprietar e de negăsit. Presiunile asupra Germaniei sunt din ce în ce mai vocale şi vin din mai multe surse.

O problemă internaţională
“Comoara lui Cornelius Gurlitt”, adică cele peste 1.400 de opere de artă descoperite în apartamentul pe care octogenarul îl are în Munchen, nu mai este deja doar o problemă a Germaniei, nu mai este nici măcar doar o problemă a supravieţuitorilor şi a victimelor Holocaustului, ci devine pe zi ce trece o problemă internaţională, dată fiind complexitatea cazului.
“Este mult mai normal să fie puse fotografiile operelor pe Internet, cu o invitaţie pentru cei în drept de a se face auziţi”, a explicat pentru cotidianul Tagesspiegel, Peter Raue, avocat berlinez, care se ocupă de mai mulţi ani de restituiri de opere de artă. “Este singura şansă ca, de exemplu, proprietarii acelui superb tablou, cel mai probabil un Matisse, care a fost prezentat marţi la conferinţa de presă organizată de Parchetul din Augsburg, să se facă cunoscuţi”, a mai spus acesta. “Poate că o familie Winterstein din Ohio va spune: tabloul ăsta era agăţat la noi pe perete, în Kopstockstrasse, în Berlin”, a continuat el.

Deja s-au depus cereri de restituire
Asociaţii specializate în căutarea operelor de artă dispărute în timpul Holocaustului au făcut cereri similare, dar justiţia germană le-a respins pentru moment, explicând că vrea să lucreze în linişte şi fără presiuni pentru a-i căuta pe aparţinătorii de drept.
Unele dintre operele descoperite, deja identificate, erau considerate ca aparţinând “Artei degenerate”, în timpul Celui de-al Treilea Reich. Naziştii au “epurat” muzeele de astfel de opere după venirea lor la putere în 1933. Alte opere au aparţinut cel mai probabil unor colecţionari evrei.
Peter Raue a invitat muzeele şi galeriile să se manifeste, pentru a recupera operele provenind eventual din colecţiile lor.

Două oraşe germane ar putea solicita restituiri
Oraşul Mannheim, din sud-vestul Germaniei, a anunţat deja că studiază posibilitatea de a solicita restituirea unei opere a pictorului expresionist Ernst Ludwig Kirchner, "Melancholisches Mädchen" (Tânără melancolică), o gravură pe lemn, în culori, considerată drept “artă degenerată” şi înlăturată din muzeul oraşului în 1937. Un alt muzeu, din Essen, crede că opere confiscate de nazişti se află printre operele găsite în apartamentul din Munchen.

Fiul lui Otto Dix:”Ştiam de acest autoportret al tatei!”
Fiul unuia dintre maeştrii expresionismului, Otto Dix, al cărui autoportret până acum necunoscut a fost găsit la Munchen, a declarat pentru cotidianul german Bild că ştia despre existenţa acestui tablou. “Tatăl meu a pictat circa 100 de autoportrete. Acesta este foarte interesant. Datează din 1922, când eu încă nu mă născusem şi este unul dintre foarte rarele tablouri care-l prezintă fumând un trabuc”, a povestit Jan Dix, care are 85 de ani. “In respectivul autoportret fumează un ‚Brissago’, un trabuc care îi plăcea mult”, a adăugat acesta.

“Am recunoscut tabloul la televizor!”
Moştenitorii lui David Friedmann, un om de afaceri evreu persecutat de nazişti, cer acum procurorilor germani să le predea o pictură dată dispărută de 70 de ani şi care a reapărut săptămâna aceasta, în apartamentul munchenez. Tabloul, intitulat “Călăreţi pe plajă”, a fost pictat în 1901 de Max Liebermann, un artist evreu. Friedman era un om de afaceri bogat din oraşul Breslau (pe atunci german), actualul Wroclaw, din Polonia. Colecţia sa de artă includea picturi de Gustave Courbet, Camille Pissaro şi Raphael.
A murit în 1942 din cauze naturale. Soţia şi fiica sa au fost omorâte de nazişti. Soarta colecţiei sale nu este cunoscută, scrie Bloomberg, care adaugă că autorităţile naziste au listat componentele sale în 1939, estimând valoarea picturii lui Liebermann pentru un cumpărator străin la 10-15.000 de Reichsmark. In catalogul care înregistrează proprietarii operelor unui artist, apare numele lui Hildebrand Gurlitt, tatăl octogenarului Cornelius, în apartamentul căruia s-a găsit comoara nazistă din Munchen, ca fiind următorul proprietar după Friedmann.
Pictura lui Liebermann a fost una dintre operele de artă care au apărut pe ecrane în timpul conferinţei de presă televizate care anunţa descoperirea făcută de autorităţile germane acum 18 luni. “Am văzut-o la televizor şi am zis imediat că eu recunosc lucrarea asta”, a declarat avocatul moştenitorilor, Lothar Fremy. “Am căutat pictura asta ani la rândul. Am înregistrat solicitarea de restituire la Procuratura din Augsburg imediat”, a mai declarat avocatul.
Chiar dacă familia a înregistrat pictura lui Liebermann pe site-ul Guvernului german cu opere de artă date dispărute, lostart.de, nimeni din partea autorităţilor germane nu a contactat familia în ultimele 18 luni, când deja se descoperise “comoara din apartamentul munchenez”.

Petiţie internaţională online
Şi Executivul american face presiuni asupra Germaniei pentru a prezenta lista completă a operelor descoperite, a declarat pentru Bloomberg un oficial care a dorit să-şi păstreze anonimatul. De altfel, a fost creată şi o petiţie internaţională online, care solicită publicarea imediată a listei. Petiţia poate fi găsită la adresa change.org.
“Autorităţile germane au o responsabilitate, de a acţiona în totală transparenţă şi de a publica toate informaţiile pe care le au în legătură cu aceste opere de artă”, a declarat şi Anne Webber, copreşedinte al Comisiei pentru Arta Jefuită în Europa, care are sediul la Londra.