Trump se întoarce la Casa Albă pe tancurile rusești

Deși confruntarea pe plan economic și tehnologic cu China rămâne principala preocupare externă a administrației de la Washington, eventuala declanșare a unui război în Ucraina a devenit o miză politică extrem de ridicată pentru Joe Biden. Președintele american și-a petrecut weekendul trecut dirijând ceea ce pare a fi un ultim efort, tot mai disperat, de a preveni o invazie rusă în Ucraina - campanie militară care ar putea avea consecințe dezastruoase pentru propria sa poziție politică, în perspectiva alegerilor pentru Casa Albă, de peste doi ani.

Cu toate că nu ar fi intenția principală a Kremlinului, o eventuală invazie a Ucrainei ar șifona serios prestigiul lui Biden - care nu ar reuși astfel să-l sperie pe Putin - și, în același timp, ar avea consecințe cât se poate de reale asupra americanilor, într-un an marcat de alegeri decisive pentru stabilirea componenței Congresului SUA. Dintre aceste consecințe ar face parte și majorarea prețurilor la benzină, aflate deja în creștere, indice care acționează deseori ca barometru al nemulțumirii electoratului și al percepției asupra economiei naționale.

Biden sună alarma

În weekend, consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a dat tonul unei noi alarme generale asupra iminentei invazii ordonate de Kremlin.

„Modul în care și-au masat forțele și felul în care le-au dispus indică posibilitatea clară ca, foarte curând, să aibă loc o acțiune militară majoră”, a spus Sullivan, la CNN. Evocând apoi scenariul de coșmar al unui conflict în masă în Europa, el a avertizat că o invazie ar începe, probabil, cu un baraj prelungit de atacuri cu rachete și bombe, ce ar putea provoca pierderi enorme în rândul civililor.

La rândul lui, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a exacerbat îngrijorarea generală, sugerând că aceasta ar putea fi o săptămână fatidică. El a spus, duminică, la televiziunea „Fox”, că SUA au surse bune de informații, care indică „o oportunitate în crescendo pentru domnul Putin”. Concomitent, CIA a anunțat, cu subiect și predicat, că atacul rușilor ar putea avea loc miercuri, 16 februarie.

La rândul lui, Biden i-a promis președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că SUA vor impune măsuri pentru pedepsirea „rapidă și decisivă” a Rusiei. Foarte probabil, această reacție ar modifica însă semnificativ politica externă a actualei administrații de la Washington, adăugându-se crizelor interne cu care este confruntat deja liderul american. Mai mult, sancțiunile internaționale ar avea un impact și asupra economiei americane.

Consecințe dureroase

Încă de la începutul crizei, Biden a anunțat că nu va trimite trupe în Ucraina, țară care nu face parte din NATO. Așadar, un conflict imediat între militarii ruși și cei americani este puțin probabil. În schimb, spre furia lui Putin, Casa Albă a ordonat trimiterea a câteva mii de soldați în statele NATO din prima linie a frontului, pentru a descuraja orice aventurism rusesc suplimentar.

În cazul unei ofensive militare rusești în Ucraina, SUA și Rusia - țările cu cele mai mari arsenale nucleare - ar fi blocate astfel într-o confruntare directă, pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Tensiunile ar putea crește și mai mult, dacă SUA ar relua strategia indirectă de anihilare a trupelor rusești. În Congres au existat deja apeluri pentru finanțarea unei insurgențe în Ucraina, similară cu cea condusă de Washington în anii 1980, care a contribuit la alungarea rușilor din Afganistan și a accelerat destrămarea Uniunii Sovietice.

Rusia ar reacționa însă la o astfel de campanie, sabotând diplomația americană în întreaga lume, inclusiv în probleme de maximă importanță, cum ar fi provocările nucleare reprezentate de Iran și Coreea de Nord, statele care au potențialul de a reprezenta o amenințare directă la adresa securității naționale americane.

În plus, o invazie în Ucraina ar zdrobi principiile democratice și ideea că oamenii își pot alege singuri liderii. Pe aceste principii, SUA și-au construit decenii întregi politica externă. Nu în ultimul rând, o invazie rusească ar putea încuraja China să acționeze împotriva insulei democratice Taiwan, pe care o consideră teritoriu chinezesc, într-un conflict ce ar putea atrage SUA într-un război major, cu o probabilitate mult mai mare decât eventuala ocupare a Ucrainei.

De asemenea, într-un orizont de timp mult mai apropiat, o invazie rusă în Ucraina ar putea duce la creșterea prețurilor la petrol și, implicit, la cheltuieli mai mari pentru șoferii americani. Prețul deja ridicat al benzinei este un factor care a contribuit la scăderea popularității lui Biden, iar președintele nu-și mai poate permite o nouă criză, în condițiile în care, săptămâna trecută, inflația din țară a crescut cu 7,5%, cea mai proastă statistică de acest gen consemnată din 1982.

Concomitent, o invazie rusă ar putea să provoace căderea acțiunilor la bursă. Acest lucru ar afecta serios percepția alegătorilor asupra securității economice și a prosperității țării, generând riscul unor consecințe catastrofale pentru Partidul Democrat, care ar putea pierde Congresul în favoarea republicanilor, la alegerile de anul acesta.

Biden ar mai putea fi confruntat, de asemenea, cu o reacție psihologică și politică negativă din partea unui electorat deja nemulțumit, în cazul în care o invazie rusă în Ucraina ar crea impresia unei lumi scăpate de sub control de către America și liderul ei depășit de situație.

Putin îl ajută pe amicul Trump

Între timp, republicanii îl prezintă intens pe Biden drept un conducător „slab”, ale cărui eforturi intense de a-l convinge pe Putin să renunțe la planurile sale agresive nu au reușit până acum să-l influențeze pe liderul rus. Punând paie pe foc, fostul președinte american, Donald Trump, a susținut sâmbătă, într-un interviu acordat postului „Fox”, că Putin a fost încurajat să provoace SUA, din cauza evacuării haotice orchestrate de Biden în Afganistan.

Aflat în plină campanie pentru reîntoarcerea la Casa Albă, Trump s-a lăudat că el l-ar fi împiedicat pe Putin să continue criza ucraineană și nici o altă administrație nu a fost mai dură cu Rusia decât cea pe care a condus-o el. „Îl cunosc foarte bine, m-am înțeles foarte bine cu el. Ne-am respectat reciproc!”, a spus Trump, referindu-se la relația cu Putin.

În timp ce administrația sa a avut de câteva ori o politică fermă față de Moscova - inclusiv prin trimiterea de arme în Ucraina - Trump a părut deseori că urmează o abordare personală în relația cu Rusia, care a inclus lingușirea lui Putin și adoptarea punctului de vedere al președintelui rus în chestiuni cheie - inclusiv în negarea de către Kremlin a amestecului în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Mai mult, în 2019, Trump a vorbit în privat despre retragerea SUA din NATO, organizație pe care a criticat-o frecvent, spre evidenta mulțumire a Rusiei și a liderului său. În aceste condiții, nu este greu de imaginat pe cine ar prefera Putin la Casa Albă.

Asalt final la președinție

Comentariile lui Trump din weekend par să fi fost o indicație pentru republicani asupra modului în care aceștia să-l atace pe Biden, dacă ar avea loc o invazie rusă. Republicanii au petrecut luni de zile construind un mesaj electoral axat pe ideea că Biden este slab și incompetent, iar lumea și-a pierdut respectul pentru SUA, odată cu plecarea de la Casa Albă a omului forte, Donald Trump.

Deși Biden i-a transmis un avertisment direct lui Putin, într-o convorbire telefonică derulată sâmbătă, contactele sale frecvente de până acum cu liderul rus îl expun însă la acuzații de lipsă de fermitate, în cazul în care Putin ar ignora avertismentele SUA și ar intra în Ucraina.