Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bryan Lanza, strateg republican cu experiență îndelungată, consilier în cadrul campaniei de anul acesta a lui Trump, a provocat valuri politice enorme, într-un interviu acordat BBC.
El a dezvăluit posibile elemente ale unui plan susținut de administrația Trump pentru Ucraina, susținând că noul lider american îi va cere președintelui Volodimir Zelenski „o viziune realistă pentru pace”.
Lanza a afirmat că, începând din luna ianuarie, prioritatea Casei Albe în privința Ucrainei ar fi stabilirea păcii și nu restaurarea teritoriului pierdut, inclusiv a Crimeei.
„Dacă președintele Zelenski vine la masa negocierilor și spune «ei bine, putem face pace doar dacă avem Crimeea», el ne arată că nu este serios. Crimeea nu mai este!”, a spus strategul republican.
„A vorbit în nume propriu”
În replică la aceste comentarii, un purtător de cuvânt al echipei de tranziției a negat că Lanza a vorbit în numele lui Trump. „Bryan Lanza a fost un contractor pentru campanie. El nu lucrează pentru președintele Trump și nu vorbește în numele său”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Echipa de tranziție a lui Trump alege și verifică în prezent personalul noii administrații de la Washington și schițează politicile pe care liderul republican le-ar putea adopta în timpul celui de-al doilea său mandat.
În timpul campaniei electorale, Trump a spus că va găsi o soluție pentru a pune capăt războiului „într-o zi”, dar nu a explicat cum ar face acest lucru.
Citește pe Antena3.ro
Între timp, Zelenski și Trump au vorbit la telefon, săptămâna trecută, după alegerile din SUA, într-o conversație la care s-a alăturat și miliardarul Elon Musk, mare susținător și colaborator apropiat al noului șef al Casei Albe.
Potrivit site-ului american de știri „Axios”, convorbirea dintre Trump și Zelenski a durat aproximativ 25 de minute. După ce Zelenski l-a felicitat pe Trump, președintele ales a spus că va sprijini Ucraina, a scris site-ul, fără a furniza însă alte detalii.
Trei surse informate în privința convorbirii telefonice au declarat pentru „Axios”, sub rezerva anonimatului, că Zelenski a simțit că această conversație ar fi decurs bine și, în consecință, nu i-ar fi crescut îngrijorarea în legătură cu victoria lui Trump.
Musk a intervenit, de asemenea, în timpul convorbirii pentru a spune că va continua să sprijine Ucraina prin intermediul sateliților săi „Starlink”, au mai dezvăluit sursele citate de „Axios”.
Tot săptămâna trecută, la numai o zi după ce a vorbit cu Zelenski, Donald Trump a avut o convorbire și cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre războiul din Ucraina, a informat, ieri, publicația „The Washington Post”. Trump l-a sfătuit pe Putin să nu escaladeze războiul din Ucraina şi i-a amintit de „prezenţa militară considerabilă a Washingtonului în Europa”, a mai menționat ziarul american.
Mister aproape total
În ultimele luni, Trump însuși a refuzat să excludă posibilitatea ca Ucraina să fie nevoită să cedeze teren Rusiei și a fost deosebit de neclar atunci când a discutat despre conflict.
Unii dintre colaboratorii importanți ai liderului republican au prezentat însă propuneri de pace care, în practică, ar duce la o dominație rusă pe termen lung asupra zonelor recunoscute la nivel internațional ca fiind teritoriu ucrainean. Aceste poziții au fost interpretate drept semnale încurajatoare pentru Moscova.
Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, după o revoltă care l-a obligat pe președintele ucrainean prorus de la vremea respectivă să fugă. La mai bine de doi ani și jumătate de la lansarea actualei sale invazii din Ucraina, Rusia deține acum puțin sub 20% din teritoriul ucrainean.
De la Kiev, Zelenski a declarat în repetate rânduri că pacea nu poate fi realizată, până când toate forțele rusești nu sunt expulzate și până când toate teritoriile capturate de armata lui Putin, inclusiv Crimeea, nu sunt returnate.
„Planul său de victorie”, prezentat luna trecută, menține această condiție, precum și cererea unei invitații pentru aderarea Ucrainei la NATO, considerată de mult timp de neacceptat de către Kremlin și invocată, de altfel, de Moscova drept principală cauză a agresiunii sale în țara vecină.
Ucraina a solicitat Statelor Unite arme moderne, precum și permisiunea de a le utiliza asupra țintelor rusești, însă nu a cerut niciodată desfășurarea de trupe americane pe teritoriul său.
Forțele rusești au eșuat în ofensiva lor inițială asupra Ucrainei, dar, în ultimele luni, au cucerit o serie de localități aflate pe frontul estic.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat în iunie că printre condițiile pentru negocierile de pace se numără abandonarea de către Ucraina a celor patru regiuni pe care Moscova le-a anexat, deși nu deține încă un control deplin asupra lor. De asemenea, el a cerut Kievului să renunțe la cererea sa de a se alătura NATO.
