x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Armata lui Putin a intrat în „Zugzwang”. Rusia, în fața unei catastrofe militare rapide

Armata lui Putin a intrat în „Zugzwang”. Rusia, în fața unei catastrofe militare rapide

de Şerban Mihăilă    |    06 Ian 2023   •   06:20
Armata lui Putin a intrat în „Zugzwang”. Rusia, în fața unei  catastrofe militare rapide

Armata rusă se află într-o situație imposibilă. Fie că atacă sau se apără, trupele Moscovei vor pierde pe linie, avertizează Igor Strelkov, fost colonel FSB și fost ministru al Apărării în autointitulata Republică Populară Donețk. Unul dintre marii susținători ai invaziei din Ucraina, el îi acuză pe unii dintre comandanții de top ai liderului rus de lipsă de creier. 

 

Vladimir Putin conduce țara spre revoluție, repetând aceleași greșeli militare catastrofale pe care le-a făcut Rusia în 1917, avertizează respectatul analist de război pro-Kremlin.

Armata sa se află într-un punct fără întoarcere, în care pierde, atât dacă atacă, cât și dacă se retrage, afirmă Igor Strelkov, citat de publicația britanică „Daily Mail”. 

Strelkov - pe numele real Igor Girkin - a fost unul dintre actorii-cheie în preluarea controlului asupra Crimeei, de către Putin, în 2014, precum și în subjugarea regiunii ucrainene Donețk, în același an. El se bucură în continuare de un sprijin important în rândul comandanților armatei și ai serviciilor secrete din eșalonul doi și este o voce extrem de ascultată în interiorul Rusiei în ceea ce privește desfășurarea războiului.

Strelkov, în vârstă de 52 de ani, un blogger ferm prorăzboi, se numără printre cei trei lideri condamnați anul trecut de un tribunal olandez pentru doborârea avionului de pasageri al „Malaysian Airlines”, în care au fost uciși toți cei 298 de oameni aflați la bord, în 2014.

 „Zugzwang complet”

„Oamenii inteligenți au ajuns la concluzia că, în situația actuală, Rusia se află într-un Zugzwang complet!”, a adăugat el, făcând referire la o dilemă din șah, în care un jucător este dezavantajat din cauza constrângerii de a muta. În germană, cuvântul înseamnă, de altfel, „obligația de a muta”. 

„Este imposibil să continuăm să ne apărăm, deoarece asta înrăutățește rapid poziția noastră strategică!”, remarcă Strelkov. „Și, în același timp, este imposibil să atacăm, deoarece apare pericolul unei catastrofe militare rapide.”, precizează el.

Strelkov avertizează asupra unei repetări a greșelilor Rusiei în lunile dinaintea revoluției bolșevice din 1917, care au dus la înfrângerea unui guvern „liberal”, deschizând șapte decenii de tiranie comunistă. El insinuează că strategia militară a lui Putin declanșează propria sa cădere.

„Eficacitatea de luptă și moralul armatei amintesc puternic de situația existentă înaintea ofensivei din iulie 1917, a lui Alexander Kerensky.”, spune Strelkov. 

Kerenski, șeful guvernului provizoriu rus după răsturnarea ultimului țar Nicolae al II-lea, a insistat pe o contraofensivă dezastruoasă și inoportună în Primul Război Mondial, sub conducerea comandantului suprem, generalul Aleksei Brusilov. Acest lucru a făcut ca trupele sale să se răzvrătească, să moară zeci de mii de soldați, iar ofensiva să se încheie cu un eșec răsunător. 

„Lipsă de creier!”

Igor Strelkov critică de mai mult timp actuala strategie de război a liderului rus și a cerut mobilizarea rapidă a încă un milion de luptători pentru a învinge Ucraina, precum și eliminarea comandanților de top și a ministrului rus al Apărării.

Într-una dintre cele mai recente critici la adresa Moscovei, el a afirmat: „Nu se spune niciun cuvânt despre faptul că Kremlinul s-ar îndrepta spre schimbări radicale de personal și spre alte reforme necesare. De altfel, nimeni nu mai crede în acest lucru!”.

Strelkov a avertizat că principalii comandanți ai lui Putin sunt hotărâți să declanșeze o contraofensivă în Ucraina, cu scopul de a lua prin surprindere atât Kievul, cât și pe susținătorii săi din NATO. În opinia lui, contraofensiva ar avea rezultate dezastruoase.

Contraofensiva a fost propovăduită, printre alții, la televiziunile pro-Putin, de către generalul-locotenent în retragere Andrei Gurulev. Acest lucru „demonstrează în mod clar nivelul general de lipsă de creier al generalilor noștri de vârf, din rândul cărora Gurulev a făcut parte recent.”, a comentat Strelkov.

„Probabil, generalul a uitat - sau poate că nu a știut niciodată - că NATO are o capacitate spațială mare și mijloace de recunoaștere aeriană moderne și eficiente. Există, de asemenea, interceptări și localizări radio!”, a mai spus el. 

„Ei au, de asemenea, creiere în cartierul general și centre analitice. Permiteți-mi să vă reamintesc că inamicul a prezis ofensiva forțelor armate ruse cu un an în urmă - și chiar a postat această informație în mass-media înainte de vreme și cu o precizie de câteva zile.”, a spus Strelkov.

Separat, într-o înregistrare video, el a precizat: „Subliniez încă o dată - armata noastră rusă nu înțelege pentru ce luptă! Batalioanele de voluntari își cunoșteau scopul, dar acestea erau o picătură în ocean în comparație cu numărul total de soldați și ofițeri aflați pe linia frontului! Problemele sunt în forțele regulate ale lui Putin!”. 

Rușii, uciși pe capete

Comentariile influentului lider prorus par confirmate de rapoartele din ultimele zile. Armata ucraineană estima, joi, că 800 de soldați ruși au fost uciși în ultima zi, majoritatea în luptele din estul regiunii Donețk. Între pagubele produse trupelor lui Putin și anunțate de către autoritățile militare de la Kiev mai figurează un avion, un elicopter și trei tancuri.

De asemenea, armata ucraineană a raportat un număr nespecificat de victime civile ca urmare a atacurilor aeriene rusești asupra orașului Bahmut și a altor două localități din regiunea Donețk - Kostiantinivka și Kurakhove.

Marți, ucrainenii anunțau că au distrus un important depozit de muniție rusesc, într-o nouă lovitură dată eforturilor de război ale lui Putin. Atacul aerian spectaculos din Svatovo, în estul regiunii Lugansk, a fost filmat. Imagini de la drona care a aruncat explozibilul au arătat trupele rusești fugind cu câteva momente înainte ca o explozie uriașă să distrugă clădirea.

În aceeași zi, Kievul anunța că alte două atacuri au ucis sau rănit 500 de soldați ruși în regiunea Herson, din sudul țării. Una dintre lovituri - un atac vast asupra unei ferme din Chulakivka - a fost revendicată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În cealaltă lovitură, ucrainenii au lovit o zonă de recreere numită „Grand Prix”, folosită de ocupanții militari ruși din satul Sahy, inclusiv de forțele speciale de informații militare GRU. Amploarea pierderilor suferite de ruși în acest caz nu este încă clară.

Aceste atacuri au avut loc la numai o zi după ce Moscova, într-un gest extrem de rar, a recunoscut pierderile masive de vieți omenești în rândul soldaților săi, într-o altă lovitură lansată de ucraineni, cu sisteme de rachete HIMARS, la 31 decembrie, asupra unei cazărmi militare.

Pe măsură ce amploarea dezastrului a devenit publică, numeroși ruși de rând, lideri de opinie, senatori, naționaliști și susținători ai războiului și-au exprimat durerea, dar și furia față de incompetența comandanților Moscovei, în timpul unor comemorări publice rare, organizate pentru soldații uciși în atacul din ajunul Anului Nou.

Rusia a recunoscut mai întâi că 63 dintre soldații săi au fost uciși. De atunci, acest număr a devenit 89 - cea mai mare pierdere recunoscută de Moscova de la începerea războiului. Ucrainenii susțin, însă, că numărul real este de aproximativ 400 de morți.

În fața unei noi contraofensive

Între timp, șeful Direcţiei principale de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, nu a exclus posibilitatea ca şi alte atacuri să aibă loc pe teritoriul rus, pe lângă cele care au avut loc deja, fără să precizeze dacă în spatele lor se vor afla forţele ucrainene. 

El a anunțat, totodată, că Ucraina pregăteşte o contraofensivă „mult mai intensă”, începând din luna martie.

Budanov a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat canalului de televiziune american „ABC News”, în care a evocat unele atacuri survenite pe teritoriul Rusiei, atribuite de Moscova Ucrainei și neasumate oficial de către Kiev.

Postul de televiziune american a amintit, de altfel, de un presupus atac produs la 26 decembrie asupra bazei aeriene Engels din Rusia, situată la peste 1.200 de kilometri de graniţa cu Ucraina, despre care Budanov a recunoscut că „s-a bucurat”, deşi a negat că în spatele acestuia s-ar afla forţele ucrainene. În total, în decembrie, acest aerodrom a fost atacat de drone, de trei ori.

Şeful GUR a anunţat însă că „atacurile vor merge din ce în ce mai adânc” în interiorul Rusiei, deşi a ţinut să precizeze că nu va putea vorbi despre responsabilitatea ţării sale pentru aceste incidente decât după ce războiul se va fi încheiat.

Întrebat de „ABC News” în legătură cu atacurile din Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014, Budanov s-a limitat să spună: „Crimeea este teritoriu ucrainean, putem folosi orice armă pe teritoriul nostru”.

Într-un alt moment al interviului realizat la Kiev, Budanov a precizat că armamentul Rusiei se termină, situaţie care obligă Moscova să recurgă la soluţii „mai ieftine” şi „mai abundente”, precum dronele „Shahed”, de fabricaţie iraniană, care au semănat panică în rândul populaţiei ucrainene.

Totodată, el a subliniat că luptele „vor fi mai intense” în luna martie, deoarece Ucraina plănuieşte o ofensivă majoră în primăvară. „Acela va fi momentul în care vom vedea mai multe eliberări de teritorii şi înfrângeri finale ale Federaţiei Ruse!”, a spus el. 

„Asta se va întâmpla în toată Ucraina, din Crimeea până în Donbas”, a promis el. „Obiectivul nostru - şi noi asta vom reuşi - este de a reveni la graniţele din 1991, în care Ucraina a fost recunoscută de toţi cei ce respectă dreptul internaţional”, a afirmat Budanov.

×
Subiecte în articol: trupe moscova ofensiva esec putin